Si fiul meu cel nenascut
In pace va sa moara,
Dar zeului necunoscut
La ceas tarziu de seara.
La marginea noptii,
Arzand netacuta,
Straine al sortii,
Ucide-ma muta...
Coboara-mi in plete,
Limfatic si stins,
Tu, inger de sete
Si diavol de plans.
Prin noaptea ca o poarta
Cu pantec surd si sec,
Biet cantec fara soarta
Solara am sa trec.
Toti mortii mei uitati
In plasma-au sa ma doara,
Sa-nvie fratii avortati
Ucisi fara sa moara.
De-si tac suferinta
Prin pietre eu strig
Nestirea, nefiinta
Si lipsa de frig
A pruncilor stersi
Din pomelnicul zilei.
Cu pasii nemersi
Visez gustul silei.
Eu am murit de-atatea ori
Si m-am nascut prin moarte
Ca pruncii mei viseaza sori
Si gusta numai noapte.
Cu mine a-mbatranit si Dumnezeu
De prunci ucisi in mama,
De ploi delirand tot mereu
Si de Isusi pierduti in rana.
Si-n nunta prea lunga
A mortii cu mine
Mai bate clopotul in dunga
Din ceruri straine.
Mai simt cum imi mor
In pantece fiii
Gustand cantul ielelor
Si bocetul firii.
Cristosi fara cruci
Pe Golgote reci -
Sunt ultimii prunci
De azi pana-n veci.