Știu, nici tu nu poți să dormi
la celălalt capăt al nopții.
Dorești și speri, la fel ca mine,
să întârzie puțin ziua de mâine
undeva în spațiul asediat
de microbii viselor parabolice
undeva în cimitirul de monologuri
sub cripte de zboruri neîmplinite
între Soare si Pământ
astfel încât azi
săruturi încremenite în așteptare
să se molipsească prin telepatie
de sindromul iubirii bizare
ce incubează latent
în alveolele sufletului
și ne invadează carnea ilogic
cu mângâieri fără constrângeri
cu șoapte ce gâdilă
genunchii quasarilor
și-i fac să tușeasca convulsiv
împraștiind embrioni de lumină
în care virușii gemelari eu și tu
încorsetați în boabe de ambră
vor popula noaptea de mâine
cu stele gravide de noi.

27 iunie 2001


Din volumul "Sacrificiul mirării", apărut 8 martie 2002, editura Pro Transilvania