Vino, se ofilesc cocorii
timpului înfuriat.
Vino, să adăpăm fluturii
cu antene retezate
și cu zbor întretăiat.

Vino, râd fecioarele,
petrec vrăjitoarele,
împletesc ursitele,
țes în ele dorurile.

Vino-înfășurat în șoapte
din olaturi lăcrămoase.
Vino, adulmecă pamântul,
neguri verzi întinse-n ape.
Vino, că mijeste luna
la apusul nopții
când freamătă pașii tăi,
pașii mei așteaptă, bieții.
Vino, rar se-ngână pe cărare
jocul meu în plutiri vii
și în jocul tău tresare
codrul plin de amintiri.

Vino, cântă junele,
despletite ielele,
împletesc ursitele,
țes în ele dorurile.

Vino, din ochi îmi curg cireșe
ca mari, galbene gutui.
Vino, în iriși mi se zbat
cioburi de comete.
Sunt cioburi din tine,
cioburi hai-hui.
Vino, iată îți înfloresc magnoliile
pe ramura dinspre apus
a părului meu greu.
Vino, la poarta uitării
eu îmi țin tăcerea-n frâu.

Vin', bacante ielele,
se nuntesc fecioarele,
unduindu-și șoldurile,
dor cu dor se face rai
și pe un picior de plai.