Fulgi albi, imaculați, mi se topesc pe fața
Când cad încet spre mine din nori înăbușiți,
Caci e atât de cald în sufletu-mi de gheață
Căci... ma întreb cum oare încă nu s-a topit...

Și parcă dintr-o dată prin roiul de zapadă
Zăresc un chip ce-l știu, deși... nu l-am vazut.
Se-ndreaptă înspre mine și vrea să mă topească,
Și mi-e atât de frică de-atât necunoscut....

Te văd tot mai aproape și simt un puls în tâmple,
îmi e atât de frică, te vreau atât de mult..
Mai bine stai în lumea-ți și lasă să se-ntâmple
Povestea ta ea însuși, devino iarăși mut...