Îmbracă-mă-n suflarea ta,
Adulmecă-mi trecutul fioros,
Fă-mi haina din trăirea ta
Și-ntoarceți viața toată azi pe dos.
Îngăduie-mi să te miros în nesimțire,
Să te învălui azi cu iasomie-albastră,
Să simți cu mine-a mea trăire
Și să inchizi a ta fereastră…
Îmbracă-mă-n parfumuri adormite,
Și pune între noi doar respirație.
Lasă să treacă pe lângă noi timpurile
Și să ne pierdem vremea-n fermentație…
În timp ce eu deschid televizorul,
Dezbracă-te încet de-a ta voință,
Te-oi strânge eu la piept de dorul
Și de durere și căință…
Separă-mă de lumea-ntreagă azi,
Înger cu o șuviță brună-n frunte,
Te voi ierta eu de păcate, și de azi
Te voi lăsa să mă săruți pe frunte.
Te-oi depărta de lumea-ntreagă eu
Și o să-ți fiu stăpână, slugă, dumnezeu,
O să te las să mă adori mereu
Atâta vreme cât te-oi adora și eu…