Distihul Tautologic este format din două versuri, aparent redundante, dar care împreună dau un caracter mai profund întregului poem, definind (ori făcând legătură cu) titlul.


Cele două versuri au fie o noțiune în comun, fie una este sinonimă celeilalte.



A M B I Þ I E

Eu când vreau ceva,
În mod sigur vreau!


P E R F E C Þ I U N E

Mai bine
Decât mai bine


T E N T A T I V Ã

Cel puțin încerc
Să încerc


D E P R I S O S

Prea mult
E, desigur, prea mult!


P O T R I V I R E

Așa este
Că așa este?


S C H I M B A R E

Mutatis
Mutandis


A X I O M A T I Z A R E ( I )

Științifizarea
Științificului


S C H O P E N H A U E R :

"Știu
Că știu"


I M I T A T O R


Descoperă
Ce alții au descoperit deja



F Ã R Ã C O M E N T A R I I !

Este
Ceea ce este


B O R O B O A Þ Ã

Ce nu faci
Când n'ai ce face!


C U V I I N Þ Ã

Mulțumesc
Pentru mulțumire


M A C A Z

Schimbă
Schimbarea


N I C I O S C O F A L Ã !

Am pierdut
Si ce nu mai aveam