călăresc un pian albastru cu coadă
până la patru-i lipsesc: un picior
o coamă și-o pânză
până la tine-i lipsește lipsitul
dincolo de tine-i lipsește o vâslă

cu o singură vâslă călăresc pianul albastru
și vâslind se învârte pianul în cerc -
în mine însumi:
ca un cruciat fără cruce pe piept
ca un cruciat cu inima despletită

nu sta în aer ai să obosești:
nu mai există uscatul hai cu mine
pe calul cu pânze
între corzi placă de sunet clape și ciocănele
ți-am păstrat loc la mine pe buze

nu vibra aerul atunci când te oprești
așază-te pe buze ca un sărut în somn
și ascultă
câți îngeri sunt în cer cu atâtea viori ploaia cântă -
nu vibra aerul: strângeți aripile mut ca o pasăre mută

și când adormi visează că te-nalți
să-mi cazi din cerul tău pe piept
cu aripi desfăcute -
s-acoperi inima născută fără cruce
cu aripile sfinte cu aripile mute