Amintiri fara muguri s-au obisnuit sa-mi inchida zambetul
In turnul fara temelie
Al intelesurilor banuite de ireal.

Muzica puilor de frunze sparge azi urechile crengilor,
Verdele lupta zornaind lanturi de seva,
Dulceata merelor si-a inceput urcusul din radacini.

Agatandu-ma cu sfori de lumina de soarele nou,
Balansandu-ma sus pe nori,
Citesc in ochii vietii batrane rosturi calde.

Impotriva uitarii, colorez cu carbune de vise
Tinere lacrimi de fericire,
Ca sa imi manjeasca in trecere obrazul.

Primul trecator care imi va zambi
Imi va arata nordul din inima clipei
Care, din miezul florilor, stie a se zbate mai incet.