râdeai ca un copil fericit
și ochii mari
ți se limpeziseră
de cenușiul neîncrederii
și al zilelor în care trăim
râdeam ca să îți fac pe plac
și să îți păstrez
bucuria posesiunii
obosită obosită
mă dădusem cu totul
nu mă mai aveam
îmi muncisem prea mult
sufletul
și gândul
ca să te întâlnesc
în contopire
oboseam
și nu mă mai aveam
mi-era un pic greu
fără mine
dar atât de bine
cu tine
doar cu tine