veneau zile cu picioare lungi
cumva răsturnând cerurile cu umerii goi
le amestecau cu nisipuri
plaje oranj de august si



țipau delfini ancorați in ceasuri de sticlă
reminiscențe de noapte carnală
pe valurile acelea funebre
rochii de mireasă plutind in derivă și



nimeni nu știa de unde și de ce
aceste întâmplări laolaltă deodata
scufundând înălțând si

leagă-mă mai pot striga
cu funii roz de literele tale
e tot ce îmi rămâne
să-mi rămâi

si atat