intre ceva si ceva ma poarta pasul am sa trec
n-am sa ajung niciodata
mecanica statuii mele de parc sperie trecatorii
caini de pripas haotic ma latra

am sa scriu pana cand voi uita cuvintele delirez
pana cand voi uita lumea
si poate zborul imi va atrofia picioarele crescute
din umar ca o coada maiastra

in mine rasun ca o piatra vibrata ce cald e sanul
muzicii ce hranitor
imi curg prin vene dezghetatele izvoare si un lac
in piept imi tace-asurzitor

fac salturi intre creste eu elanul dau chiot lung
traindu-ma articulat
ma-ngana orga codrilor de sine beti a nesfarsire
luminile ma dor cutremurat

in mine m-am trudit si mi-am ucis si somnul
ca o naluca fara orizont
ma doare unghiul aripilor frante de eternitate
ma dor miscarile in front

rebel violoncel de aer intr-o orchestra visata