Ti-aduci aminte
Cand tot universul
Se rezuma
La o mare infinita?

Eram acolo,
Tu si eu,
Iar valurile curioase
Ne inundau sufletele
Rapuse, sub semnul indoielii.

Ti-aduci aminte
Cand pescarusii roiau
Infometati sa afle
Ce taina subita
Fuge de adevarul
Din inmile noastre?

Ti-aduci aminte,
Cum vantul tomnatic
Incerca sa ne atate
Umiditatea palmelor
Ce incercau prima atingere?

Ti-aduci aminte
Cum nisipul era clepsidra
Clipelor petrecute impreuna,
A secundelor ce vroiam sa fie eterne
Precum existenta marii?

Ti-aduci aminte
Cum nisipul plictisit
Dorea sa simpta vesnic
Atingerea nervoasa
A pasilor nostri?

Ti-aduci aminte
Cum soarele a stralucit
Intr-un ultim moment
De speranta
Indemnandu-ne obosit
Sa mai privim odata
Marea zbuciumata si enigmatica,
Pescarusii, agitati, cantau
Oda singuratatii
Sa mai privim odata
La speranta ce se nastea in noi

... Ti-aduci aminte?...