...cu tâmpla în palmă
îmi sprijin nedumerirea:
Cine ești?

***

Cine ești? tăcerea asta mută
care-mi amenință de la o vreme
singurătatea oarbă!

***

Cred că știu: ești sentimentul
regăsirii de mine!

***

Să nu mă învinovățești
că m-am îndrăgostit de tine:
dacă o vei face,
vei deveni
regret,
păcat,
trup fără suflet,
sărut fără buze...
rămîi TU
să pot fi iarăși EU!