Timpul se ridică și pleacă pe nevazute din actele mele de identitate
mai rămân câteva acte caritabile împrăștiate pe marginea drumului
ca după un accident sinistru fără mașini fără răniți
doar cu urme de cretă pe asfalt
caii de curse poartă tatuaje pe umeri
se visează departe departe
adulmecind asfintitul albastru din închipuirile ploii
într-o lume ciudată și oarecare un loc geometric
își depune în dimineața aceasta demisia
Pune-ți repede o dorință
pe undeva mai există stele ce așteaptă să cadă
poate că în dimineața ce vine voi fi singurul care
se va bucura că nu s-a terminat războiul
în orice caz dilema e perfect rezolvabilă
pământul acela
mă iubește în fiecare zi la fel
în curând cele trei nume împreună cu anii
mă vor veghea
perfect perpendiculare.