mi-am pierdut cheful într-o dimineață răcoroasă
de început de novembre încă somnoros
sigur a plecat el însuși la vreun chef
sau cine știe ce alt fel de petrecere dată
de vreun străin prin hambare de toamnă plouată
cu gutui de un galben plin de lehamite

încă sper să se întoarcă până nu e prea târziu
dar am și eu două mici dorințe
să nu vină beat și să nu îmi aducă acasă
vreuna de care să îmi pare rău că
l-a ascultat povestind aceleași întâmplări
cu care cucerește în fiecare toamnă alta
parcă mai trainică și mai frumoasă
deși nu e de pe râu … nici din jos

întoarce-se-va el în timp, bine ar face,
pentru a nu mă apuca să-i închid toate ferestrele
și să-i încui ușile pe dinafară
să văd ce mai zice atunci, împielițatul!