azi se plimba un cerber cenusiu
printre cazanele in care smoala
ne clocotea pacatele-n pustiu
si ne scotea din organisme boala.

striga (uciga-l toaca) cu cruzime
la cei ce se vaitau de asuprire
si altoia cu-n bici pe orisicine
se balacea-n exces prin amintire.

eu cu imagini vechi in minte
ma prefaceam a fi eradicat
dezastrul cavalcadei de cuvinte
ce m-a pierdut amarnic in pacat.

tu imi zambeai ironic dintr-o rama
pe care timpul desena plecarea
si tremuram de frica fara seama
ca nu-mi semneaza nimeni condamnarea.

o goarna veche mi-a vestit finalul.
mi-am imbracat cu grija suferinta
si-apoi m-am contopit cu valul
de suflete ce nu-si rosteau cainta.