ne uitam cu jind la corpul neterminat al zilelor
tropăite pe scările palierelor,
își intindeau ropote hohotite peste
bloc părăsit,iar zidurile
așteptau descarnate umbrele
ce le încălzeau prăbușiri pe podele stâlcite
de pașii copiilor ; indiferent, își aprindea o tigară
urmărind fumul în timp ce mastica vechea clădire
a morilor amanetate, stigherit in definire,
își venera vise dilatate în pupile
"this is your life..."

îți urmăream fața sângerândă închisă în podul
palmei mele, îți înghițeai răsuflarea o dată cu timpul
învârtit de ceasornicul suspendat de turnul din coarne
ce-au sfărâmat întoarcerea clipelor;
sub pașii femeii macheta a scâncit a melancolie
iar cioburile au rănit palmele sângerânde a fețe...
"mi-e frică mămico, de trupuri pustii"
"mi-e moarte mămico, de cioburi din priviri"
striga omul din aceleași palmele tale,
uitându-se crud la himera turnului sfărâmat pe dușumele;

"don't...."