in loc sa ninga
ploua prea des in orasul nostru
iar mie imi e din ce in ce mai dor de un cer de decembrie
de unele zile viscolite din calendar
si uite-ma umbland prin Romanescu
cautand oraselul copiilor
urasc frigul, lipsa fulgilor de zapada
toate aleile pe care calc si simt cum ma mint
ca noi nu ne vom tine niciodata de mana
ca tu nu vei putea iubi nicicand o fata, femie la 30 de ani
cu ochii mari si parul rosu de papusa
pasii ma-ndreapta mai mult spre Ungureni
acolo stiu ca ei tac, cum fiecare imi vegheaza gandul
si parca totul imi aminteste semnul crucii
pana si copacii cu crengile groase fosnesc
o melodie ce-o aud infundata
in urechile mele care nu dorm
merg, ratacesc intr-o calatorie de ganduri
ma intreb asteptand un raspuns
mai e vreme, doar ma cunosc
am timp destul sa iubesc un poet...