stau,e liniste sacaitoare,as vrea sa fiu in cu totul alt loc,ma enervez atunci cand vreau sa scriu si scaunul imi scartie,sunt tulburator de pasnic dar nervii simt ca zbiara,imi pun o intrebare,de ce? de ce eu? de ce sunt nevoit sa scriu ceva ce altora le scapa, si intr-un moment de sila imi zvarla acelasi amarat comentariu,spunandu-mi ca virgula imi scapa,ca-s prost,analfabet sau blond,dar cum sa aflu a mea povara,daca ce-as vrea eu nu pot sa mai dau.cu ochii fix privesc fara clipire,vad doar ce scriu si-mi vine a sterge dar parca rup din mine un episod ce spus acum pe acest ecran el pare amintire,dar nu-i asa,eu spun acum ce am de spus,si de-n viata este si un urcus,cu siguranta acesta-i drumul ce l-as urma fara regret ptr ca stiu de-as vrea sa ma intorc s-o iau de la-nceput e mai usor, ma urc intr-un troleu fara bilet.