Ploua…privesc pe fereastra printre siroaiele de apa si vad frunzele copacilor indoindu-se sub greutatea stropilor. Vantul suiera prin tocaria mancata de vreme. Imi spune secrete, mi-aduce vesti, imi raspunde la intrebari mute.


"-L-ai vazut?

-L-am intalnit intamplator. Iesise sa ia o gura de aer.

-I-ai transmis ce te-am rugat?

-I-am zburlit parul lung asa cum visezi tu sa faci. I-am mangaiat bratele puternice si i-am infiorat pielea cu atingeri usoare, ca de sarut.

-Si si-a amintit de mine?

-Nu stiu, nu mi-a raspuns…"


Afara ploua in continuare si rauri spontane curg prin santuri, inunda padurea…Ies si las apa sa ma ude, sa ma spele, sa imi alunge gandurile… “Rain, wash away my sorrow, wash away my pain…” Si ea ma asculta, creste si creste, cuprinzandu-mi gleznele, genunchii, coapsele, pantecul, sanii…Simt cum pielea mea primeste racoare, cum se trezeste la viata, cum prinde radacini… Ma scufund in apa si respir liniste.