agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1409 .



-luminare-
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [astrreae ]

2002-11-29  |     | 



…veni un moment (- previzibil, e drept-) in care totul se blocase …asa cum se blocheaza o masina…pur si simplu, nu mai mergea (- sau nu mai putea sa mearga) in ciuda incercarilor ei de a salva… nici ea nu stia cu certitudine ce;…privea cu mefienta inainte… lucrurile luara o turnura sinuoasa… si ea nu stiu atunci ce sa creada si cum sa interpreteze tot iuresul ce se desfasura in fata ochilor ei…se simtea uneori victima unor senzatii iluzorii; alteori, vedea cum incerca sa o smulga din fiinta ei, din eul ei atat de rigid pana atunci, sa o dezradacineze din ideile si principiile ei, la care ea tinea atat de mult…si cateodata, cand devenea mai curajoasa, se desprindea usor de ele , se lasa dusa de val, nestiind incotro, desi… nici nu stia sa innoate;…se departa putin cate putin de toate ale ei …si radea senina, ca si cum i-ar fi placut ce se petrecea, desi necunoscutul, imprevizibilul, incertitudinea o incolteau toate cu asa o dusmanie…si cand aproape ca nu i-ar mai fi pasat de toate nimicurile pe care punea odinioara atata pret, cand ar fi inceput si ea sa dea sfios din maini, sa fie docila asemeni unui caine care-si asculta stapanul, cand ar fi incercat sa faca primele miscari la indemnul vocii, cand pe fata-i schimonosita ar fi schitat un zambet frivol...ce ii trada frica-i imanenta, atunci … ii dadea drumul de-o maniera realmente brutala, pe nepregatite ; ea se speria, isi infingea mainile in apa rece ca gheata si-si zbatea cu disperare bratele, fara vreun rost macar; sputa-i i se amesteca cu apa verzuie pe care ea o simtea cum ii aluneca navalnic spre plamani; si din frumusetea agoniei in care se gasea o scotea cu o singura mana pentru a-i da imediat drumul la loc; si o ridica din nou la suprafata pentru a o impinge iar cu o cruzime ucigatoare in ghearele pierzaniei; …atunci insa, se petrecu ceva ce el nu prevazu, ceva ce nu se regasea in planul sau initial, ceva ce o ajuta pe ea sa se detaseze de acel prezent anodin, sa se intoarca la forma sa primara, fara sa piarda ori sa castige,…ceva de-a dreptul salvator.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!