Cartea sta inchisa pe raft. In rand cu celelalte carti. Imi propun sa o citesc. Intuiesc ca numai ea detine raspunsurile. Inca din primul moment imi opune rezistenta. Trebuie sa o smulg din raft, imprastiind pe jos alte cateva carti. Copertile ruginii tin prizoniere sute de foi scrise marunt. Incerc sa eliberez foile din stransoarea malefica a copertilor. Imi ranesc degetele si palmele in litere ascutite si taioase, si sangele musteste din sute de sfasieri minuscule, inrosind paginile pe masura ce le citesc, dand la o parte literele cuvintele goale si privind dincolo de ele. Paginile citite se coloreaza aidoma copertei, se naclaiesc cu sange si se lipesc unele de altele. Pete colorate imi joaca inaintea ochilor. dar deja nu mai am nevoie sa citesc. Adevarul imi intra direct in sange, ma imbata, ma intoxica... Gata, am terminat cartea... Acum foile incep sa se dizolve si sa picure incet in mine. Copertile se destrama si le incorporez si pe ele. In sfarsit, acum stiu intreg adevarul !...
Acum pot muri fericit.