agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii RomÔnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Constantin Alexandru Rosetti[Constantin_Alexandru_Rosetti]

 
  Constantin_Alexandru_Rosetti

City of Residence: București
Has default language Has default language


Biography Constantin Alexandru Rosetti

Personal Webpage Constantin Alexandru Rosetti


 
Use this address to access this author page : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Active compilations of this author::

These are the most recent texts:

Poetry (1)
All (1)

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:

Page: 1

Fracu meu : din ant. Poezia română clasică
Poetry 2010-06-01 (3466 hits)


Page: 1





Biography Constantin Alexandru Rosetti

Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, Bucure╚Öti; d. 8 aprilie 1885, Bucure╚Öti) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al sp─âtarului Alexandru Rosetti ╚Öi al Elenei Obedeanu (n─âscut─â Cretzeanu), a fost om politic ╚Öi publicist rom├ón, unul din conduc─âtorii Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi ai luptei pentru Unirea Principatelor Rom├óne.

Via╚Ťa ╚Öi activitatea
Înainte de 1848

Studiile ╚Öi le-a f─âcut la Colegiul Sf├óntul Sava din Bucure╚Öti, unde a avut profesori, printre al╚Ťii, pe Eftimie Murgu ╚Öi Jean Alexandre Vaillant. ├Än 1832 (sau 1833) ├«ntr─â ├«n armat─â, servind p├ón─â ├«n august 1836, c├ónd a demisionat. "Se apuc─â de literatur─â, apoi intr─â ├«n administra╚Ťie, fiind ╚Öeful poli╚Ťiei din Pite╚Öti ├«n 1842, ╚Öi dup─â aceea ├«n magistratur─â, fiind procuror la Tribunalul civil din Bucure╚Öti. ├Ä╚Öi d─âdu demisia ├«n 1845."

├Än 1844 pleac─â pentru prima dat─â la Paris: "Aveam apoi n─âdejdea c─â lucr├«nd 3-4 ani, m─â voi ├«ntoarce ├«n patria mea, voi str─âluci eu prin ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi virtute, voi ferici o zi m─âcar pe muma, voi ridica pu╚Ťin patria mea ╚Öi astfel m─â voi sf├«r╚Öi ╚Öi eu, cu cugetul ├«n pace c─â mi-am ├«mplinit frumos misia." Este ├«n leg─âtur─â cu al╚Ťi prieteni ╚Öi amici: Ion C. Br─âtianu, pictorul Rosenthal, M─âlinescu, Andronescu, Scarlat V├«rnav. Prin septembrie (├«nceput de octombrie) pleac─â spre ├«napoi ╚Ťar─â, c─âci ├«i vin ve╚Öti cum c─â mama sa este bolnav─â.

Dup─â moartea mamei sale (decembrie 1844), pe la jum─âtatea anului 1845 pleac─â din nou la Paris, unde audiaz─â cursurile g├ónditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, ╚Öi al╚Ťi reprezentan╚Ťi ai spiritului revolu╚Ťionar francez al epocii. Aici, se str─âduie╚Öte, ├«mpreun─â cu moldoveanul Scarlat V├órnav, s─â ├«nt─âreasc─â rela╚Ťiile dintre studen╚Ťii valahi ╚Öi cei moldoveni, uni╚Ťi ├«n jurul ideilor noi de autodeterminare na╚Ťional─â ╚Öi dreptate social─â. ├Än aceast─â atmosfer─â, se ├«nfiin╚Ťeaz─â, ├«n decembrie 1845, Societatea studen╚Ťilor rom├óni din Paris, al c─ârei scop m─ârturisit era s─â-i ajute pe tinerii mai s─âraci, dar dota╚Ťi, s─â fac─â studii la Paris. Ca pre╚Öedinte al societ─â╚Ťii este ales Ion Ghica, secretar C. A. Rosetti, iar casier Scarlat V├órnav.

Este ini╚Ťiat ├«n masonerie ├«ntr-o loj─â parizian─â, ├«n 1844 sau 1845.

Se ├«ntoarce la Bucure╚Öti ├«n iulie-august 1846, lans├óndu-se ├«n afaceri: deschide ├«mpreun─â cu prietenii englezi Winterhalder ╚Öi E. Grant (viitorul s─âu cumnat) o libr─ârie, iar ├«n noiembrie 1846 cump─âr─â tipografia asocia╚Ťiei literare care acoperea activitatea societ─â╚Ťii secrete Fr─â╚Ťia: "Asocia╚Ťiunea literar─â a Rom├óniei". ├Än ace╚Öti ani ├«ncepe s─â parte din ce ├«n ce mai activ─â la conducerea comer╚Ťului bucure╚Ötean.

├Än 1847 se c─âs─âtore╚Öte cu Mary Grant, devenit─â astfel Maria Rosetti, o sco╚Ťiano-fran╚Ťuzoaic─â, cea care a fost modelul tabloului Rom├ónia revolu╚Ťionar─â pictat de C.D. Rosenthal, prietenul lui Rosetti. Mary Grant era sora consulului englez la Bucure╚Öti, Effingham Grant, el ├«nsu╚Öi c─âs─âtorit cu o rom├ónc─â, Zoia Racovi╚Ť─â, fiica lui Alexandru Racovi╚Ť─â.
Revolu╚Ťia de la 1848 ╚Öi exilul

├Än timpul revolu╚Ťiei din 1848 a fost unul din liderii curentului radical al revolu╚Ťionarilor; a fost secretar al Guvernului provizoriu, prefect de poli╚Ťie (ag─â) la Bucure╚Öti ╚Öi redactor al ziarului "Pruncul rom├ón".

Dup─â ├«nfr├óngerea guvernului revolu╚Ťionar, face parte din primul lot de exila╚Ťi, urca╚Ťi de turci cu dou─â plute ├«n susul Dun─ârii, p├ón─â la grani╚Ťa cu Austria. De aici pleac─â spre Fran╚Ťa prin Ungaria, Croa╚Ťia ╚Öi Austria. Ajunge la Paris ├«n decembrie 1848. ├Än anii exilului (1848-1857) a contribuit la editarea revistei "Rom├ónia viitoare" ╚Öi mai ales a revistei "Republica Rom├ón─â", ├«n care a militat pentru unirea principatelor ├«ntr-un stat democratic.
Activitatea dup─â revenirea ├«n ╚Ťar─â (1857)

Revenit ├«n ╚Ťar─â, a editat ziarul liberal-radical "Rom├ónul" ╚Öi a avut un rol de seam─â ├«n Adunarea ad-hoc ╚Öi ├«n alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor ╚Öi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â. ├Än paginile ziarului "Rom├ónul", care a ap─ârut timp de aproape o jum─âtate de secol, a militat pentru reforme democratice, pentru unitatea na╚Ťional─â, pentru independen╚Ťa na╚Ťional─â a ╚Ť─ârii.

A fost unul dintre conduc─âtorii Partidului Na╚Ťional Liberal, creat ├«n anii 1874-1875, dar ├«n 1884, intr├«nd ├«n conflict cu Ion Br─âtianu, a organizat o disiden╚Ť─â liberal─â. A sus╚Ťinut cu entuziasm proclamarea independen╚Ťei ╚Ť─ârii ╚Öi participarea Rom├óniei la r─âzboiul ruso-turc din 1877-1878. ├Än 1858 a pus bazele "Asocia╚Ťiei lucr─âtorilor tipografi din Bucure╚Öti", al c─ârui pre╚Öedinte a fost. ├Än 1863 a fondat Casa de ajutor reciproc a tipografilor din Rom├ónia al─âturi de Walter Scarlat, Iosif Romanov, Zisu Popa, Mihalache G─âl─â╚Öescu ╚Öi Petre Ispirescu.

A fost ├«n mai multe r├ónduri ministru ╚Öi pre╚Öedinte al Camerei Deputa╚Ťilor. A f─âcut parte din primul guvern al lui Carol I, fiind pentru c├«teva luni ministru al "Instruc╚Ťiunii publice ╚Öi Cultelor". A fost de dou─â ori primar al Capitalei. ├Än amintirea revolu╚Ťionarului rom├ón, ├«n Bucure╚Öti exist─â strada C.A. Rosetti ╚Öi Pia╚Ťa Rosetti, unde troneaz─â statuia lui C.A. Rosetti.

Publicistica lui se caracterizeaz─â prin av├«nt romantic, stil patetic, vibrant. ├Än tinere╚Ťe a scris versuri sentimentale ╚Öi patriotice, a tradus din Byron, B├ęranger, Lamartine, Hugo.





poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!