agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-06 | [This text should be read in romana] | Submited by iulian cimpoeșu Mi-am tăiat în suflet temple, Chip cioplit s-așez în ele, Cerbii mei au să-l contemple Adunați sub ploi de stele. Brazii mei înalți și plopii Sub poleiuri de zăpadă, Înmulțit în mii de copii, Chipul tău au să ți-l vadă. Iar izvorul înserării Oglindi-va-n ape pale Arcul strâns al cugetării De pe bolta frunții tale. Peste stânci mi s-or desprinde Flăcări verzi, când ai să treci, C-o privire vei aprinde Roua ierbii mele, reci. Dacă alte lumi, plecată Cu-ai tăi pași ai să alinți, Îți va fi și-atunci păstrată Urma pașilor fierbinți. Căci foșnindu-ți unduirea Calmă,-a palmelor subțiri, Mi-a stins până și-amintirea Trecătoarelor iubiri. Doar o singură iubire Lâng-a ta o mai păstrez - Este prima mea iubire, Ea mi-a dat în viață-un un crez. Ea, al vieții mele soare, Încălzi-va din senin Toate cântecele care Þie am să ți le-nchin. 4 Mergeam tăcuți alături, străini, odinioară Și presimțeam că astăzi voi fi îndrăgostit De fața ta curată ca zorile de vară, De părul tău de aur împletit. Dar nu știam că nimeni n-are să poată șterge Văpăile din inimi, acest pojar nestins, Că pe cărări de sticlă alături ne vor merge Ideile, îmbrățișate strâns. Că prins de-o vrajă nouă și-atotcuprinzătoare Voi părăsi boema cu gustul ei amar, Că vinul, deși-mi place când scapără-n pahare, Mă va-mbia din ce în ce mai rar. Văzusem frumusețea privirilor semețe, Izvoare de lumină, de umbre și scântei, Dar bănuisem numai adânca frumusețe De dincolo de ochii mari și grei, Ce mai târziu, prin lupte lăuntrice-am aflat-o Și-o aflu-n întregime în fiecare zi Iluminându-mi viața cu flacăra-i curată Fără de care n-aș putea trăi. 5 Steaua polară pe cer, departe, În scurgerea timpului nu are moarte Statornic arde în orice seară, Capăt de osie, steaua polară. Stelele, luminile, roiuri astrale Se-nvârt în jurul osiei sale. Sobră-armonie pururea vie, Nezdruncinată putere-n tărie. Osie-a luminilor, dacă te-ai rupt, Lumile cad huruind dedesubt, Ca-nvălmășite de tari alcooluri Lumile cad fulgerate în goluri! Îngrozitoare schimbare atunci: Floarea vulcanilor crește din pungi, Pale se sting ale luncilor flori, Mori, vegetație, suflete, mori. Arde o stea între multele stele, Arde pe ceruri și pe drapele, Capăt de osie - roșie stea - Osia trece prin inima mea. Lumea-mi se-nvârte pe osia dură În anotimpuri de frig și căldură, Și când furtunile mă bântuiesc, Cerbii și vulturii mei o privesc. Dacă s-ar frânge osia mea, Cerbii și vulturii mei ar zbura, Spre alte lumi ar zbura și-ar țipa, Dacă s-ar frânge osia mea. Ar năvăli pustiirea secretă, Cântecu-ar prinde scrâșnet de cretă, Cerbii și vulturii mei ar zbura, Dacă s-ar frânge osia mea. Osia mea-i doar o parte, știu bine, Osia mare trece prin mine, Osia este numai o parte Din marea osie, fără de moarte. Osia mea nu se frânge nicicând, Trece prin miezul acestui pământ, Pe ea, iubito, sunt lumile noastre, Două planete, mărgele albastre
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy