Notele lirei sunt notele inimii,
Îndoielnice de par- amarul vieții îl proclamă
Fără ezitare de se aud- sângele pur în vene va curge
Dar calmul de se așterne brusc- tristețea pana-și va fi apus.

Căci omul singur nu poate crea
Decât visul notelor cu suflet amar
O văpaie ce nu arde pentru minte
Ci pentru sufletul cu mii de întrebări introvertite.

Delir și neliniște propagă- un suflet tânăr de gânduri ocupată
Nu știe ce este acel viitor,
Dar zboară, zboară către el allegro.

Sus, sus, tot mai sus nota urcă
Rapid, dar sigur zvâcnesc ambele simțuri,
Coboară, urcă, nu stă și va fi mereu
Nota finală ce se prelungește
După cea mai lungă pană
De cristal.