mi-am pus taiorul la doi nasturi
maro cu reflexe aurii
el o geacă verde crud
eu ochelari de soare
el o șapcă ștrengară
eu pantofi cu toc de 10
el adidașii de firmă
poșeta
borseta

pe aleea trandafirilor
încolăcită
casa unui melc
asediat de bănci
chicotind umăr în umăr

o barieră liliachie în reverență
mi-a parfumat nările
vecinii de peste gard m-au salutat
violet în pas cu moda
alb dator concentrației de timp

am hoinărit
numai nume ecologice
măceșului ghioceilor frunzelor viilor
grădină botanică în care
au crescut buruieni de beton

în parc se legănau rustic trunchiuri
de copaci ciopliți agățați în inele
din turnulețe înfășurate în curcubeu
ieșeau zâmbete de copii

un plop alb își zăngănea solzii
reptilă înotând în oceanul azuriu
din loc în loc brazi priponiți
nechezând vânt umed
o poieniță își etala toate pălăriile
ca la bâlci

braț la braț, privindu-ne cu subînțeles
el curea albastră cu vagi urme noroase
eu cu un aer maritim spumos și foșnitor
ne-am despărțit ca doi siamezi

acasă toți se uitau la mine ca la o scoică
m-am furișat în baie și mi-am dat jos carapacea

(3 mai 2010)