Steluța mea micuță,argintie
Ce te-ai desprins din raza mea de soare
Mă tem că te-am închis în cochilie
Și pâlpâirea ta acum ma doare...

Când tu erai nu alta ci lumină
Eu te-nvățam stângaci să strălucești
Acum mă strâng sub negurii de vină
Că-n ce te-am învățat te-mpleticești...

Vazând ce-am stins, eu vrând doar să fac bine
Pornesc în căutare de lumină
Ca strălucind din nou, să poti prin mine
Să reaprinzi scânteia ta divină...

Și strâng în drumul meu lune și sori
Sa-ți dau ofranda sufletului meu
Chiar dacă printre ele sunt și nori
Eu te voi lumina, odorul meu...