Pe plaja vieții mă plimbam,
Mă ardea nisipul la picioare...
ÃŽn suflet tot copil eram
Și mintea-mi caldă, de la soare.

Nu era țărm, pentru visare...
Cu ochii în mare mă pierdeam.
Zburam cu pescărușii-n zare,
Dorințe în vis întrezăream.

Pluteam cu sufletul ușor
Și mintea mă ducea la înot...
N-am aripioare, nu-s fuior;
Capul mi-e în val și tălpi pilot.

Trup nu mai am, e un gol imens,
Doar inima, o cred că bate,
Plămânii-s plini de Univers;
Sunt sigur de eternitate.

Respir amestec aer-sare,
Broboane de apă, calde-am simț,
Mă înalț mai sus de depărtare,
Mă afund cu pește-spadă, îs zimț.

Și zbor înot, totul e undă,
Cu coborâri și cu urcări...
Azurul simt că se scufundă
Și norii se prăvale-n mări.

Mă învârt într-un total melanj,
Tornadă sunt, Triunghi Bermude,
Planeta o îndrum într-un deranj;
Făptaș ce sunt, n-am cum m-ascunde.

Aproape ce sunt de dezastru
O rază simt că mi se întinde...
O cheamă Sirius, e un astru;
Printre parfumuri mă cuprinde.

Sunt la sfârșit de meditații
Întors sunt iarăși în uman...
Nebun, ieșit din insolații;
Transpir ! Iubire... mi-e liman.
17.06.2010