Abyssus abyssum invocat –

Nu vreau să fiu ca un dovleac
Spânzurat la soare-ntr-un cerdac!
Apă voiesc – nu pot să fiu, o gârlă,
Sunt fiul regelui șopârlă...

Orbecăiesc dintr-un blocaj într-alt bocaj,
La noi ecuații de baraj
Ești obligat în fiecare clipă,
Sunt fiul magului de flipper...

O viață în ambiția
De la amfibie la biped parcurgi tranziția,
De toată energia-mi stors,
Ești pus la evoluție-n tour de force.

Perseverențe bipolare
Spre un deșert în care
Știi, vei găsi nimicuri primordiale,
Nimic decât noi impasuri triviale.

Aș vrea să fiu Atlas, un Moise,
Să despart în drumu-mi Marea Roșie,
Să trec deșertul prin fluidul roz,
Sunt fiul vrăjitorului din Oz.

Am colindat hai-hui prin țara Moria,
În van căutat-a-mi pompa, gloria
Unui vis, un idealistic basm,
Din care-am fost trezit, din milă, de Erasm.

Per aspera ad astra,
Nesocotim trecutul:
Viitorul devine abisul acceptat,
Transcedentat într-un trecut, ce trebuie ignorat.