pe întuneric una m-a lovit cu cotul
(o fată de vreo șaisprezece ani cam deșirată n-o vedeam bine mai ales că plângeam)
nu mai plânge mi-a spus nu pot să urmăresc acțiunea
cum să nu plâng i-am spus când bărbatul acela tragic sunt eu
și ai să vezi că până la urmă ea moare din cauza lui
deși a plecat cu vaporul de la începutul războiului nu mai știu nimic despre ea
(era un film vechi o reluare mie îmi plăcea visam să mă căsătoresc cu ea pe un aeroport în turbărie)
eu am picioarele ude mi-a spus am umblat prin zăpadă să strâng bani pentru film
sunam la uși întrebam primiți cu steaua cântam
uite am steaua aici dar dacă mai plângi se aprinde lumina
ne dau afară ne duc la școală ne bat
(o fată de vreo șaisprezece ani cam deșirată mai ales că plângeam)
eu sunt mai mare ca tine dacă îndrăznește vreunul să mă atingă îl omor i-am spus
când plâng am sentimentul acela pe care orice om îl are la WC
toți anii ăștia eram caporal mă culcam pe pământ
visam să ne căsătorim să ne iubim în turbărie

în orice om se pot naște idei și consoane dar dacă mai plângi mi-a spus ea
ne confiscă ăștia biletele pierdem sfârșitul
ca în cunoașterea aceea ascunsă în care totul e altfel
eu sunt mai mare ca tine i-am spus toți anii ăștia
eram calul pe care umblam la trap și la galop când mă opream să pasc trăgeau cu tunul în mine
și ai să vezi că până la urmă ea umblă cu steaua ei udă sună la uși
deși n-o vedeam bine mai ales că plângeam