agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-07-08 | [This text should be read in romana] | Submited by Maria Elena Chindea Se-ntorc pietrele calcinate, se-ntorc în temple prăbușite, în lupanare năruite, în curțile verzi pe unde zâmbetul lui Priap încălzește încă amintirea izvoarelor. Să mergem, dragoste, pe cărări care au fost, prin limpezi geometrii care purtau misterioasa dragoste, plăcerile oprite, dar atât de dulci în noapte. Iată casa zeiței. Primește în nări, prin încăperile albastre aroma – spumă a mării și iasomii și garoafe sărate-ale trupului ei. Semnul vioi, bărbătesc, șade întins în toată prospețimea-i curată pe talerul fericit al balanței Iubirii. Și greutatea lui e mai mare decât a tuturor fructelor pământului. (Surâde în penumbră Afrodita, simțind talazul mării între coapse.) O, limpezime veche, îndepărtată lumină, lumină nudă, dragoste, rămâi deasupra noastră pururi! Dar când ruine, singuratice pietre vom ajunge și noi într-o zi, dragostea mea, să fim ca acestea ce cântă în soare și îndrumă iubirea pe dispărute cărări. Traducere Geo Dumitrescu
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy