propulsez gânduri pe albastre spirale
ce dacă timpu-i furibund ca o tornadă?
ajung și la mine ecouri existențiale
magie cu miresme din a florilor nadă.

lumea e un teatru cu roluri demențiale
dar am și eu un rol de epic trubadur
harmonica-mi învăț cu ritmuri esențiale
tot ce mi se întâmplă cu stoicism îndur.

scenarii optimiste scriu și eu în jurnal
pentru posteritatea cu îngeri de lumină
nu nu mai pot opri freamătul carnal
emoții bolero dansează-n albumină.

nu-mi pasă de averse sub umbrela muzei
zâmbetul mi-a înflorit în colțul buzei.