nu pot schimba în lume năravuri ludice,
nici tendințe de destrăbălare care duc la dezastre,
dar pot cu limbajul iubirii trasa drumul nou,
care duce la orizontul fericirilor albastre.

pot fi chiar o sugestie de speranță,
pentru cei aflați în labirintul suferinței,
pot limpezi cu rugăciunea valurile tulburi ale credinței,
sunt cuvântul construit o punte între maluri.

sunt mecanismul care pune în mișcare idealuri,
care scoate din noroi mașina timpului.

sunt și cucul din ornicul solar care cântă trezirea,
pentru aceia care încă mai dormitează,
deși este mult trecut de amiază.

în toiul creativității îmi continui menirea.