stropii mari de intuneric
au cazut din asfintit
facand rosul tot mai vanat
caci demult a amurgit
licarind cu-nfrigurare
stele incet se trezesc
ne privesc din departare
tac numai si stralucesc
greierii isi fac concerte
sinfonii si cabaret
danganit de clopot suna
orele tot mai tarzii
nu te mai astept sa vii
caci i fi dormind acuma
somn uitat si lamurit
valea de lumina-i plina
caci blajin luna aruca
razele invapaiate,
catre salcamul din lunca
scartaie poarta din vale
vandul parc-a amutit
cu suita curioasa
noaptea iarasi a venit
un rasunet melancolic
trist si singur el spunea
jalea din inima mea
cant-o bufnita-n gradina
ca sageata spre inima
dor de casa m-a patruns
ulita,casa ,gadina
mama,tata,frati,surori
vine dupa vesti vecina
uite-aicea-i radacina
cuibul amintirilor
noaptea e stapana-n vale
vantul parc-a amutit
orele-s tot mai tarzii
ascult cantecul naturii
cant de jale ,timpuriu
picatura de-ntunerec
mi-a lovit inima-n piept
merg sa dorm ,cu visul care
dor va fi cand ma destept