Și, dacă noi nu vom fi…


“Cât de repede trece
Viața noastră, iubito”-
Cât de rău îmi pare
Că așa spuneam atunci
Și că nu am greșit.
Au trecut ani între noi,
Au trecut ani și eu încă
Mai simt că ieri
Parcă totuși nu te cunoșteam.
Trăiesc încă la fel de intens
Deziluzia din vremea când tu,
Atunci când lumea mea se năruia,
N-ai vrut nici măcar s-o cunoști.
Amintire… copil nevinovat de atunci,
Iar astăzi, poate, femeie matură,
Nu știi, și nici nu trebuie,
Durerea de ieri;
Mergi mai departe-
Calea ți-e încă gătită cu flori
Și eu încă plâng pe urmele tale.
Dar știu: tu trebuie să alergi,
Tu trebuie să rămâi speranța mea,
Tu trebuie să fii mereu fericirea
De la un pas distanță
Și, ca să te am în conștiință așa,
Trebuie ca eu să veghez,
Trebuie ca eu să rămân
Mereu în umbră.
Voi fi eu cel rănit; vreau ca tu să fii
Cea care va merge mai departe
Și, dacă noi nu vom fi vreodată împreună,
Sufletul meu e deja cu tine…