Încrâncenări născute din neliniști
Mă-ncarcerează-n aspre deziluzii,
Rănindu-mi inerția unei clipe
Ascunsă-n umbrele prea crudelor concluzii.

Și-n valuri de splendori atrofiate
De palide instincte seculare,
Mă pierd prin simțuri sparte, decrepite,
În vagi percepții, pur rudimentare.

Senzații incolore mă încearcă
Și-n translucența lumilor de ieri
Străbat deșerturi și oceane moarte,
În căutarea dulcilor dureri.

Și-n rătăcirea mea, respir paloarea
Umanității 'ncrâncenate mult prea dens
Și caut prin galaxii comunicarea,
Ca să-i ofer iubirii un alt sens.