agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6229 .



Lugojul, Hollywood de Banat
articol [ Arte ]
* istoria filmului “Patima”, povestită de figuranți, actori amatori și… șoferi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noru ]

2005-01-21  |     | 



În acest an se împlinesc trei decenii de la premiera filmului românesc “Patima”, producție autohtonă de referință, filmată integral în mai multe locații din municipiul Lugoj și stațiunea Băile Herculane. A fost un eveniment pentru întreaga comunitate, realizarea filmului implicând un mare număr de figuranți din oraș, care au avut privilegiul să joace alături de mari actori ai scenei românești: Draga Olteanu Matei, Gheorghe Cozorici, Zephi Alsec, Emanoil Petruț, Ovidiu Moldovan, Ion Cosma, Dodi Caian Rusu etc., sub îndrumarea regizorului George Cornea.

Istoria unei lumi apuse

Filmul “Patima” a avut ca temă lumea cojocarilor, îndeletnicire cu mari tradiții, care a dat Lugojului o clasă mijlocie solidă și prosperă, din rândul căreia s-au ridicat adevărate personalități care și-au manifestat adesea generozitatea pentru scriitorii și muzicienii urbei. Ecranizarea, realizată după nuvela “Hiena” a scriitorului caransebeșean Petru Vintilă, a avut trei variante de scenarii (prima se numea “Cine râde la urmă?”), ultima aparținând actriței Draga Olteanu Matei. Bineînțeles, acest univers era privit dintr-o perspectivă conformă cu ideologia vremii (rapacitate, falimente etc.), mai ales că acțiunea era plasată în preajma naționalizării din 1948.

Viscol în plină vară

Filmările au implicat o adevărată desfășurare de forțe. Asfaltul a fost acoperit cu piatră cubică (macadam), au fost aduse căruțe cu cai etc. Cu mijloacele tehnice ale vremii, folosind o instalație centrifugă cu spumă, pe platoul Casei de Cultură s-au turnat (în luna iunie!) scene de iarnă, cu viscol, ceea ce a constituit o surpriză pentru figuranți. Un tablou care a implicat mulți lugojeni, care se mândresc și azi că au apărut, fie și preț de câteva secunde, într-un film de primă mână, a fost cel al bâlciului populat cu cojocari, meseriași, negustori de animale, vânzători de ziare etc. Figuranții care au filmat o lună întreagă au primit fiecare câte 700 de lei, sumă foarte bună la nivelul anilor 70, când un salariu obișnuit era de 1.200-1.800 de lei.

Aer de epocă și locații istorice

Locațiiile unde s-a filmat pelicula “Patima” (ce a avut premiera în 1975) au fost diverse, unele dintre cele mai importante fiind foaierul teatrului și malul Timișului (se pregătea un spectacol și lumea venea spre teatru). Altă locație a fost Podul de Fier, simbol al Lugojului, unde s-a desfășurat scena unei demonstrații, secvențe de interior au fost înregistrate în sediul actual al Galeriei "Pro Arte", în localul fostului restaurant “Dinamo” și într-o curte situată vizavi de Sinagogă, unde era plasat atelierul de cojocărie evocat în film (cei care cunosc orașul își amintesc de stația de benzină care mai exista încă acolo, până la finele anilor ‘70). S-au mai folosit ca décor străzile Traian Grozăvescu și Cuza Vodă, alese pentru arhitectura autentică și unitară a clădirilor. Scenele din stațiunea balneară Băile Herculane au avut ca décor splendida clădire a Hotelului Cerna, cu aerul său elegant de epocă și liftieri (lugojeni!) îmbrăcați în uniforme sobre.

Militari și studenți, învoiți la filmări!

Pe lângă sutele de figuranți, în filmul “Patima” au mai jucat și o serie de actori ai Teatrului Popular (pe atunci) din Lugoj. Eugen Gangan a putut fi văzut în scena cu târgul, Val Sprânceană și Tiberius Ciorogariu în scena manifestației de pe pod, etc. Și profesorul Nicolae Blidaru, actualul director al Casei de Cultură a Municipiului, a participat la filmări în vara anului 1973, pe vremea când era student la Facultatea de Filologie din Timișoara și fusese repartizat să facă practică la Casa de Cultură a municipiului.
Un caz interesant este cel al actorului Ovidiu Moldovan (atenție – a nu se confunda cu Ovidiu Iuliu Moldovan), care era miltar cu termen redus în acea vreme și venea la filmări… cu învoire de la unitate. Tânăra Mariana Buruiană din Arad, interpreta Sabinei, cea care recita pe scena teatrului “Ãl mai tare om din lume”, era studentă, alternând cursurile cu scenele din film.

Stavru, cascadorul erou, prezență remarcabilă

Prof. Nicolae Blidaru a rememorat întâlnirea cu cascadorul Constantin Stavru, care a apărut și ca protagonist al unor scene din film: “ Mi-aduc aminte că unul dintre cascadori era Constantin Stavru, un adevărat gigant, un om de aproape doi metri înălțime, cu o putere extraordinară. Þin minte că la un moment dat discuta cu figurația, pentru a muta o căruță. S-au dus vreo trei-patru inși, dar n-au reușit s-o urnească; atunci el s-a supărat și a mutat-o de unul singur. Era un munte de om, plin de viață. Păcat că destinul i-a fost potrivnic - a dispărut în condiții tragice la cutremurul din 1977, când a salvat multe vieți omenești. După ce a reușit să scoată o femeie dintre ruine, un zid s-a prăbușit peste amândoi, iar Stavru și-a pierdut viața”.

Șoferul regal nu și-a părăsit mașina

Automobilele de epocă nu pot lipsi dintr-un lung metraj istoric. Cel care a impresionat în mod deosebit este, după spusele profesorului Blidaru, un Packard care aparținuse Curții Regale, adus pe roțile lui chiar de fostul șofer al regelui Mihai, șofer care nu a dorit cu nici un chip să pună altcineva mâna pe prețiosul vehicul. Din Lugoj au fost folosite mai multe automobile produse în perioada interbelică, dintre care unul singur, la ora actuală, se mai păstrează întreg, dar nu în stare de funcționare: este vorba de un Plymouth albastru. O altă limuzină folosită la filmări a fost un Buick negru, model 1945, aparținând lui Francisc Toth. Mașina avea numărul de înmatriculare BT 353 (BT de la regiunea Banat). Și această mașină are o istorie interesantă, ea fiind adusă, la vremea ei, direct din America. De altfel, după încheierea filmărilor la “Patima”, studioul cinematografic de la Buftea a cumpărat acest Buick, oferind proprietarului suma de 5.000 de lei.

Întâlnirea amintirilor, în 2005

Prof. N. Blidaru, care este și director al teatrului lugojean, a declarat în cadrul emisiunii televizate “Paranteze deschise” că a avut o întâlnire la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț cu actrița Draga Olteanu Matei, cu care a rememorat clipele din “Patima” și dumneai a promis că va reveni la Lugoj în primăvara anului 2005, alături de Gheorghe Cozorici și de regizorul Mircea George Cornea. Cu acest prilej, va rula filmul și vor fi purtate discuții pe marginea lui.
Peentru generațiile mai tinere, amintim că actrița Draga Olteanu Matei, născută la București la 24 octombrie 1933, are una din cele mai prodigioase cariere din teatrul și filmul românesc. Ca să ne referim numai la cinema, ea a jucat în 19 producții: “Golgota” (1966); “Zile de vară” (1968); “Astă seară dansăm în familie” (1972), “Explozia” (1972), “Filip cel bun” (1972), “Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974); “Toamna bobocilor” (1975); “Patima” (1975); “Acțiunea Autobuzul” (1978); “Nea Mărin miliardar” (1978); “Buletin de București” (1983); “Rămășagul” (1984); “Căsătorie cu repetiție” (1985); “Coana Chirița” (1986); “Chirița la Iași” (1987) și “Faimosul Paparazzo” (1999). Celălalt protagonist, Gheoghe Cozorici, a rămas celebru prin rolurile din “Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974), “Ciprian Porumbescu” (1972) și “Pădurea Spânzuraților” (1964). La rândul lui, Zephi Alsec a jucat în peste 20 de filme, dintre care amintim “Actorul și sălbaticii”, “Toate pânzele sus”, “Puterea și adevărul” și serialul de televiziune “Pistruiatul”.





.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!