agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1572 .



Ca o pasトビe a Nevトホduhului-mare
article [ ]
Prezentare de carte

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [poema ]

2021-05-15  | [This text should be read in romana]    | 



TITLU CARTE: Glafuri pentru Pasトビea-Nevトホduhului
FORMAT: B5 (Format academic)
NUMト3 PAGINI:371, alb-negru
Pト3ネ唔 CARTE: 26 capitole (Glafuri prozト + variante poetice), pentru fiecare dintre capitole
COPERTト LAMINATト, Format B5, COLOR
EDITURA PIM, 2021, テョn curs de apariネ嬖e

Omul este acea pasトビe care nu are aripi.
Omul este o pasトビe adevトビatト fトビト aripi.
Man is that bird which doesn`t possess any wings.
(Iulia Elize)


Despre carte, prezentare de idei:


Titlul ales al cトビネ嬖i porneネ冲e de la metafora femeie, ca pasトビe a Nevトホduhului, cu pas terestru, nedezvelit, onest ネ冓 legat de pトノテ「nt. Pesemne, are legトフurト cu ancestrala creaネ嬖e, Eva, dar numai tangenネ嬖al ネ冓 desigur mai mult foarte simbolic, dar ネ冓 cu abordarea deicト faネ崙 de bucata de copac, care ネ嬖ne, テョntr-テョnsa, femeia nesculptatト. Pesemne femeia ca pasトビe a Nevトホduhului este o metaforト cu totul nouト ネ冓 atipicト, dar foarte importantト, pentru cト ネ冓 femeia, dar ネ冓 pasトビea, femeia ca pasトビe a Nevトホduhului au, de fapt, ca atribut, frumuseネ嫺a ネ冓 probabil cele mai fragile ネ冓 mai fine trトピトフuri ネ冓 neapトビat de atribuネ嬖e foarte specialト. (Dacト femeia nu este o pasトビe, atunci, cine e de fapt, pasトビea, din Nevトホduhul terestru?) Pasトビea Nevトホduhului se poate referi, de asemenea, la faptul cト femeia, ca purtトフoare genuinト de frumuseネ嫺, テョネ冓 gトピeネ冲e pasul テョntr-un mod atipic, ea este, de fapt, o pasトビe nezburトフoare ネ冓 profund umanト, cu douト picioare, aネ兮dar a Nevトホduhurilor ネ冓 a umbletului pe douト picioare ネ冓 uman, peregrinatoare テョn Nevトホduhul cel haotic ネ冓 gratuit al umanitトκ嬖i. Nevトホduhul fiind chiar locul unde se aネ兮zト umblarea legトハatト a femeii, ca purtトフoare de sorginte neapトビat foarte nelegatト. Deネ冓 aceste trトピトフuri sunt aproape fトツute cu notaネ嬖e, pentru cト femeia pトκ册ネ冲e, totuネ冓 ea umblト cトブtテ「ndu-ネ冓 poate ancestralitトκ嬖le vechi ネ冓 deice, sau poate, prin mテ「ndreネ嫺, angelice, atributul テョmprumutat ネ冓 de cerul cu stele care i-au conferit frumuseネ嫺a, dezvelirea din lemnul nesculptat テョncト, dar ネ冓 窶拌ripa窶 Nevトホduhului. Adicト umanitatea.

窶敕始 ziua aceea, mト dusesem sト caut cea mai frumoasト bucatト din lemn. ネtiam, trebuia sト ies テョntr-o altト pトヅure ネ冓 テョn zona de lemn, sト gトピesc poate o femeie sau o pasトビe. Sト o vトヅ, de fapt, acolo, テョn lemn, cum mト aネ冲eaptト, foarte tare, ca sト o dezvelesc privirilor ネ冓 sト o vadト ネ冓 ceilalネ嬖. Deネ冓, eu de obicei caut cea mai permisivト bucatト de piatrト. Doar mie mi se aratト, deocamdatト, de obicei, numai aceastト pasトビe, numai aceastト femeie, numai aceastト coloanト a infinitului. ネ亙 simt cト fトツusem bine ネ冓 cト テョi dezvelisem coastele, pe fiecare, pテ「nト cテ「nd femeia mea s-a fトツut, テョn ea テョnsトκ冓, infinit.

De am aネ册zat-o, acolo, テョn locul cu liniネ冲e al oraネ冰lui aceluia ネ冓 nu am spus nimトハui nimic, despre ea. Cト vトホusem, deja, femeia テョn infinit. Era, acolo, un fel de poartト care o pトホea, care pトホea infinitul. Iar infinitul era coloana cea mare, pe care nu demult am cam terminat-o ネ冓 de care sunt foarte mulネ孛mit. Sunt sculptor ネ冓 aceasta nu degeaba. ネ亙 mi-am spus cト, nu degeaba, Dumnezeu a lトピat la urmト femeia, pentru cト Dumnezeu ascundea, de fapt, femeia, de mai de la テョnceputuri. O vトホuse, deja, Dumnezeu, テョn coasta bトビbatului, pe femeie. Aネ兮 cum am vトホut-o, ネ冓 eu, テョn lemnul acela foarte deosebit, care mi-a arトフat cum era, de fapt, femeia aceea. A vトホut-o, mai la テョnceput, Dumnezeu, テョn coasta bトビbatului, pe femeia perfectト, ネ冓 atunci Dumnezeu a fost sculptor. ネ亙 a tras-o pe Eva afarト din Adam ネ冓 tocmai din coaste.

Care, ネ冲iネ嬖, se aseamトハト... Cu tot ce spun eu aici, deネ冓 nu similar. Cu Coloana mea, a infinitului, despre care, テョnsト, eu, cテ「t am trトナt, nu am spus nimic la nimeni. Sunt un mare tトツut. Sunt aネ兮 cum sunt pustnicii.

Mト aネ册z la Masa tトツerii ネ冓 nu spun prea multe despre cum am vトホut femeia, odatト, sau coasta lui Adam ネ冓 cum a vトホut-o Dumnezeu. Cum a vizionat, El, acel infinit.

ネ亙 poate sunt ネ冓 femei care nu テョi aparネ嬖n Domnului, ci numai coastelor lumii. Aceasta sト fie o altト tainト, dar mai pトトテ「nト. Ele nu sunt din Eva, ele sunt neテョmblテ「nzite ネ冓 sunt, de fapt, cai sトネbatici, alergテ「nd テョn sトネbトフicii neネ冲iute de nimeni テョn lume. Ele ne sunt necuminネ嫺nia pトノテ「ntului, dar nevトホduhul e mare.

Sunt un foarte mare tトツut. Abia am acest scaun, de piatrト. Sト mト lトピaネ嬖, aネ兮 bトフrテ「n ネ冓 ostenit, cum e ネ冓 Dumnezeu, ca sト stau pe el... ネ亙 sト mト odihnesc... Mトツar un timp tトツut, sト mト lトピaネ嬖 sト mト odihnesc, aネ兮 ネ冓 cum trebuie. Apoi, vト spun, iar, de pトピトビi ネ冓 despre sトビuturi, despre Poarta sトビutului, despre Cuminネ嫺nia pトノテ「ntului ネ冓 perechea perfectト, テョn テョmbrトκ嬖ネ兮re, despre femei frumoase care sunt pトピトビi ネ冓 care sunt coaste foarte perfecte ネ冓 nedescoperite, decテ「t de Dumnezeu ネ冓, テョn special, de bトビbatul ales. Despre femei care sunt perfecte, ca ネ冓 cum nu ar fi decテ「t infinit, nedescoperit de niciun sculptor din lume ネ冓 de nicio privire nepotrivitト, probabil. Pasトビea Nevトホduhului este, de fapt, o femeie. Aceasta este taina ネ冓 テョmi pare rトブ cト nu am sculptat, テョn lume, mai mult. Orice creator are, ネ冲iネ嬖 voi, acest regret, cト nu se poate lua la taclale cu timpul sau cu Dumnezeu. Orice creator are nevoie de timp, sト mト lトピaネ嬖 pe scaunele acestea de piatrト, de la Masa mea cea tトツutト, pe care mi-am fトツut-o, ca sト mト odihnesc...窶

(Iulia ELIZE 窶 テ始 interviu, imaginar, cu Constantin Brテ「ncuネ冓).

Cartea este structuratト, de fapt, pe mai multe pトビネ嬖, adicト sunt テョn numトビ de douトホeci ネ冓 ネ兮se, fiecare debutテ「nd, dupト caz, cu povestea imaginatト de Autoare, ca tipic specific de prozト foarte surprinzトフoare, culeasト, cu o tematicト numai notatト ネ冓 contextualト, urmテ「nd, ca テョn plan imediat urmトフor, sト aparト ネ冓 varianta de teatru liric sau de versificaネ嬖e (vers clasic), dupト specificul ネ冓 structura de temト, proprii ネ冓 amprentate scriitoriceネ冲e.

Sunt, apoi, poveネ冲i ネ冓, desigur, alte izvoade ネ冓 窶拊roderii de temト窶 cテ「t se poate de autentice, de la care porneネ冲e poezia clasicト, sunt teme, abordate, aネ兮dar, specific, テョn carte, putテ「ndu-se menネ嬖ona, テョn ordine cvasi-cronologicト: Vテ「rsta fトビト de moarte, Prinネ孛l Fトフ-Duioネ册nie, Stテ「nele ネ冓 viaネ嫗 sトフeascト, Drumurile cosmice, Balada ネ冓 窶抉ovestea窶 Mioriネ嫺i, abordatト specific dupト filon romテ「nesc, apoi, despre Pasトビea-Nevトホduhului, Icar, Pトヅurea arhaicト, Copacul tainic, Hamalul, Mireasa de-a doua, Cununa de sテ「nziene, Sトビトツia ネ冓 bogトκ嬖a, Legenda zidirii テョn piatrト (Legenda Mトハトピtirii Argeネ冰lui), Fata bトフrテ「nト, Baladト florii de mトフase, De cトフトハie, Nefericita femeie (Afrodita, Daphne), Nunta frumoasト a omului, Tema dorului ネ冓 al consolトビilor onirice, Tema morネ嬖i, Fata de la cumpトハト, Geneza, Luparii, Cerbul, テョn mitologia romテ「nト, Spectrele luminoase, Bトフrテ「neネ嬖le, O poveste romanネ嬖oasト dupト fir imaginar de roman (Pトトテ「na), Maternitatea femeii frumoase. Cu aproximaネ嬖e, テョn cele 26 de capitole, sunt cuprinse, de fapt, 30 de teme foarte importante ネ冓 foarte mari, anume, テョn テョntreaga carte, ca tot. Ca excepネ嬖e, de reテョntoarce la ochiul trecutului, cartea cuprinde variante de teatru liric ale unor teme consacrate, intrテ「nd aici 窶抃テ「rsta fトビト de moarte窶, baladト liricト inspiratト, de fapt, dupト basmul 窶抖inereネ嫺 fトビト bトフrテ「neネ嫺 ネ冓 viaネ崙 fトビト de moarte窶, ca sursト de inspiraネ嬖e atipicト ネ冓 ca punct de plecare, dar ネ冓, de pildト, versuri lungi, dupト Balada Mトハトピtirii Argeネ冰lui sau dupト Balada Mioriネ嫗.

Sperトノ ca lectura acestor spuneri lirice sau poveネ冲i, テョn metru liric, trecute prin filonul stilizat ネ冓 foarte mult metrizat poetic ネ冓, de ce nu, prin limbajul ales, unul de niネ卞 al teatrului liric, foarte stilizat, sト placト, テョmpricinat, mult, dupト frumuseネ嫺, spre bucurarea atテ「t cititorului foarte pretenネ嬖os dupト 窶拂uvテ「ntarul窶 cu vorba la el, cテ「t ネ冓 pentru cトブtトフorul numai de o foarte simplト, nu simplistト, surprindere. Prin acest demers, se cautト de fapt frumuseネ嫺a limbajului ネ冓 a structurilor de fragranネ崙 frumoasト, cu tehnici din teatrul liric, dar ネ冓, de pildト, テョncテ「ntarea genuinト, derivテ「ndu-se, parcト, dupト fragranネ嫗 cea parcト cea generativト de foarte alese ネ冓 pe placul descoperitorului, reacネ嬖i.

テ始 carte, s-au folosit fragmente culese din urmトフoarele romane, scrise de Autoare: romanul 窶抖resトビiri窶, anul apariネ嬖ei 2014, romanul 窶抉asul roネ冰 al zilei窶 , anul apariネ嬖ei 2016, romanul 窶戮rini pe o felie de pテ「ine窶, anul apariネ嬖ei 2016, 窶抓e iubiserト mult テョntr-o razト de lunト窶, anul apariネ嬖ei 2020, 窶扨iei albi sau Uliネ嫺le cele vechi ale cerului窶, anul apariネ嬖ei 2020, aネ兮dar, deja, publicate, ネ冓 din romanele 窶抉etale de trandafir テョn mテ「inile micului テョnger Dalina窶, 窶扨ai frumoasト decテ「t floarea de rodie窶, ネ冓 窶截usuiocul cel sfテ「nt al cerbilor窶, テョn curs de elaborare ネ冓 de tehnicizare, ulterioarト. Bogトκ嬖a temelor ネ冓 tematica foarte amplト este urmトビitト, probabil, de Autoare, dar, credem, nu deranjeazト, テョntregului textual. Fiind un evantai plin de sensuri. Deschiderea, de fapt, a acestui delicat obiect de artizanat cultural, sau a cトビネ嬖i, genereazト, poate, surprindere, prin armonia versurilor dar ネ冓 prin tematicト, unificate printr-un stil parcト matur ネ冓 bine stトパテ「nit. Pe lテ「ngト munca de construcネ嬖e a glafurilor テョn poezie clasicト, liricト, テョn parte, aceastト carte a fost elaboratト, ネ冓 pentru o mai mare cunoaネ冲ere a cトビネ嬖lor (romanelor) scrise pテ「nト acum.

Pトビネ嬖le (cele douトホeci ネ冓 ネ兮se) (26) ale cトビネ嬖i, dupト tematica specificト ネ冓 cu fidelitate テョn ordinea de abordare:

Vテ「rsta fトビト de moarte, Prinネ孛l Fトフ-Duioネ册nie, Stテ「nele ネ冓 viaネ嫗 sトフeascト, Drumurile cosmice, Balada ネ冓 窶抉ovestea窶 Mioriネ嫺i, abordatト specific dupト filon romテ「nesc, apoi, despre Pasトビea-Nevトホduhului, Icar, Pトヅurea arhaicト, Copacul tainic, Hamalul, Mireasa de-a doua, Cununa de sテ「nziene, Sトビトツia ネ冓 bogトκ嬖a, Legenda zidirii テョn piatrト (Legenda Mトハトピtirii Argeネ冰lui), Fata bトフrテ「nト, Baladト florii de mトフase, De cトフトハie, Nefericita femeie (Afrodita, Daphne), Nunta frumoasト a omului, Tema dorului ネ冓 a consolトビilor onirice, Tema morネ嬖i, Fata de la cumpトハト, Geneza, Luparii, Cerbul, テョn mitologia romテ「nト, Spectrele luminoase, Bトフrテ「neネ嬖le, O poveste romanネ嬖oasト dupト fir imaginar de roman (Pトトテ「na), Maternitatea femeii frumoase.


ADト6GIRI CU PRIVIRE LA CARTE...:

FRAGMENTE SEMNIFICATIVE, DIN CARTE:


Cristal sau Povestea de lテ「ngト apa stトフutト


テ始 ネ啾ra aceea, Cristal era, de fapt, numele Lumii, aネ兮 cum Pトノテ「ntul nu e numele numai al ネ崙ビテ「nei, ci a テョntregii cuprinderi a oamenilor. ネ亙 numai un izvor de apト stトフutト era, テョn acele ネ嬖nuturi, care cunoネ冲ea un secret mare. Cト fiecare fatト, dacト テョl atingea, apa lui devenea mai veselト ネ冓 mai curatト decテ「t viaネ嫗! Dar izvoarele ネ冓 rテ「urile tトツeau, tot curgテ「nd... ネ亙 curgテ「nd... Iar Lumea era fericitト ネ冓 blテ「ndト, fトビト nicio pricinト a apelor de a ネ冩pti cuiva vreo tainト cテ「t de micト... Dar ネ冓 lumea aceea, poate sト fi avut o hibト, pe care nimeni nu ar fi cunoscut-o, pentru cト lumea nu ネ冓-o spunea! Hiba era, desigur, o nucト, テョn care cineva ascunsese grテ「ul nefericirii! Sau cine sト ネ冲ie...
窶 Cum te numeネ冲i, fatト frumoasト?
窶 Cristal, mト numesc. ネ亙 sunt cea mai frumoasト fatト cu pトビul de aur! ネ亙 fata ネ冓-a dat la o parte, cu mテ「na, pトビul ei lung, テョn care erau aninate fire frumoase de aur.
窶 ネ亙 tu, fatト mai oacheネ卞 ネ冓 pe la ochi cu umbre foarte verzi ネ冓 cu luciri de smarald? Cト eネ冲i sトネbトフicuネ崙 ネ冓 dulce, cト te privesc!
窶 Cristal este numele meu. Dar locuiesc foarte aproape de pトヅurea aceea, unde tata are numai o colibト.
窶 ネ亙 tu, fatト mai micト, cト abia ce te-am vトホut, ce stai ascunsト la marginea acestui pustiu, chinuindu-te sト creネ冲i floarea aceasta micト, care seamトハト cu bujorul? Care este numele tトブ, fatト micト ネ冓 foarte frumoasト?
窶 Cristal. Aネ兮 mi-a spus mama, ネ冓 mi-a lトピat テョn grijト floarea aceasta, ca sト テョnvトκ cum sト o cresc. Pustiul e mare!
窶 Tu, テ士pトビトフeasト a acestor ネ嬖nuturi cu fete, cine eネ冲i?
窶 Mト numesc Cristal ネ冓 am テョn grijト toate fetele de pe pトノテ「nt. Fiecare, din ele, mai are テョn grijト cテ「te ceva, pentru cト aネ兮 suntem noi, mereu avem grijト, chiar ネ冓 de stele...
窶 ネ亙 care este numele acestor fete, テ士pトビトフeasト?
窶 Cristal.
窶 Cum te numeネ冲i, テ士pトビトフeasト? Spune-mi, rogu-te, foarte sincer...
窶 テ士pトビatul acela bトフrテ「n, cテ「nd m-a vトホut, de pruncト, テョn leagトハul de lemn ネ冓 de aur, テョn care m-au pus, mi-a spus numele de Cristal. Dar tu cine eネ冲i, bトビbat frumos, care ai venit pe la noi?
窶 Eu sunt Prinネ孛l-Duioネ册nie!
窶 Prinネ孛l Duioネ册nie, ce nume este acesta?
窶 テ士i dai ネ冓 mie, テ士pトビトフeasト, o fatト cu care sト mト cトピトフoresc?, a spus, テョnsト, el, privind-o foarte sincer ネ冓 blテ「nd, Prinネ孛l.
窶 Pe care din fete o vrei, Prinネ孛le?
窶 Pe Cristal! Pe care o vrei tu!
窶 Pe care Cristal?
窶 Nu ネ冲iu...
窶 Atunci ia, rogu-te, floarea aceasta frumoasト ネ冓 micト, ce seamトハト cu bujorii, ネ冓 テョntoarce-te peste exact trei ani, pテ「nト cテ「nd mト voi hotトビテョ!
S-a テョnduplecat prinネ孛l, auzind ce テョi cerea テ士pトビトフeasa aceea, a fetelor tinere ネ冓 foarte frumoase, de acolo, dar nu s-a mai テョntors niciodatト. A luat, cu grijト, floarea ネ冓 nu s-a mai テョntors. Neテョnネ嫺legテ「nd cト, de fapt, ar fi vrut sト se dea drept soネ嬖e ネ冓 aleasト a inimii tocmai pe ea テョnsトκ冓.
窶 Pe care Cristal mi-o vei da?
窶 Pe mine, prinネ孛le. (Zisese, de fapt, テ士pトビトフeasa Planetei de Cristal.)


Cristal

Pe planetト, doar cristale ネ冓 pトヅure, de gトピeネ冲e
Ochiul tトブ, cel pトホitorul, vatrト pentru oameni goi...
Treci prin lume de prostire, oameni noi, neomeneネ冲e
E Cristalul lumii, poate, i-un Pトノテ「nt cu straie noi!
Spune-mi tu de-i al tトブ nume mai presus ca Ionul Sテ「ntul
Este, poate... numai firea ce numeネ冲e trandafiri...
Te-am ghicit, nu ネ冲ii de-acuma cine テョs, ネ冓 legトノテ「ntul
Cel de nume, de trトヅata-i, sト nu-ネ嬖 vinト de-amintiri!
Cine-i fata mai plトツutト ochiului decテ「t pトヅurea?
E Cristal! Dar cea micuネ崙, care stト, sub strai, plテ「ngテ「nd...
Cine eネ冲i fトパturト micト, ai doar ネ兮se ani, aiurea
ネ喨i o floare micト albastrト ネ冓-o iubeネ冲i cu tine-n jind;
Sunt Cristal. Dar sub nトデramト chipul stト sト se arate
Cトツi voi creネ冲e... Cine-i fata cu pasiune, alergテ「nd
Numai sト mト ネ嬖nト-aproape... Sunt Cristalul, tot fugind...
Cine e テ士pトビトフeasa tremurテ「nd fトビト pトツate...
De ce plテ「ngi? テ士i dai o fatト ca s-o ネ嬖u pe lテ「ngト mine
テ始 trei ani, de vii voinice テョネ嬖 promit c-o sト mト leg!
ネ亙-atunci plec... Cine e fata? De promit, cトツi mト dezleg
Sunt prea multe fete-n lume ネ冓 pe-acasト-s lテ「ngト mine...
ネ亙 pe care mi-ai fi dat-o? Fata aceea, spui, cト... plテ「nge?
Doar tトツerea mi se zbate ca o lacrimト cu sテ「nge
Cト negaseネ冓 legトノテ「ntul ネ冓 pe mine, chiar, m-ai rupt
Numai frumuseネ嫺a-mi steie ca o stea pe-un pテ「ntec supt.


Fata bトフrテ「nト

(Poezie cu refren)

Dacト, ieri, eram femeia, pトビul meu de aur fin
Azi, privesc cトブtトフoarea ネ冓 la trupul meu mト-nchin
テ士i aduc, aminte, tristト, uduiri ca de pトヅure
Cテ「nd treceam, cu pトビul galbin ネ冓 cu ochii ca de mure
Sunt umbriri ca de pトヅure, care-mi tot stトフeau テョn pトビ
La Crトツiun, vorbeam, adesea, despre florile de mトビ
ネ亙 prin cトκ冓, cu peネ嬖torii, m-aネ冲eptau, テョncet, sト ies
Din odトナ mult parfumate ネ冓 din basme sau eres
Mai demult, eram frumoasト ネ冓 cu glezne prea subネ嬖ri
Doar s-aネ冲ept cum luna urcト, toatト spusa de la miri
Mi-au cules cテ「mpia-テョntreagト ca sト-mi zacト, la izvor,
Mト priveau cu ochi albaネ冲ri, dacト sta-voi テョn pridvor,
Maica aducea plトツinte ネ冓 din vin, puネ嬖n, luau
De sunt zテ「nト sau aievea, maica mea, aネ兮-テョntrebau!
Rトヅicau, de prin cantale, vinul cald, cu ネ冂orネ嬖ネ冩arト
Mama mea, mai spune-mi, テョncト, nu-s bトフrテ「nト domniネ冩arト
Capul meu, de ieri, prinsese, fire albe sト se facト
De-mi pトビea cト-s mai greoaie ネ冓 cu pasul ca de dacト
Iar ulciorul, sub izvoare, numai ieri, mi-ai aネ冲eptat
Azi, テョmi pare greu, dar dulce, mト azvテ「rl, bolnavト-n pat
Spune-mi, mamト, cト-s frumoasト, nu mト da din bトフトフuri
Doar pentru bトビbatul care mi-a cules un rug de muri
Sト テョl vトヅ cum, iarトκ冓 vine, cト nu m-o uita de tot
Dar mト trage bトフrテ「neネ嫺a, nu mai pot, din trup, s-o scot
Trunchiul トピta de pトヅure, frunza-aceasta de stejar
Ce テョmi cheamト, iar, zトパadト chiar テョn pトビul meu de jar
Ce テョmi pare... `Cotトフorea, parcト ieri, mi-a arトフat
Cト fトκ孛ネ嫗 mea de spumト, テョnc-un pic, mi s-a lトピat;
Spune-mi, mamト, cト-s lトパtoasト ネ冓 cト mirele-aici...
Dar, テョn schimb, sト nu mト batト bトフrテ「neネ嫺a cu un bici;
Pトビul meu cel galbトハ-parト, doar puネ嬖n テョmi e mai trist
テ始sト ochiul meu de fatト e, de mult, un ametist
Zac pe perini, mult prea tristト, de nectar nu am bトブt
Iarト merii de prin `grトヅini ネ冓 cireネ冓i mi-i fac scut.
テ市 frumoasト, mamト, テョncト, bate jarul roネ冰-n foc
Cu pumniネ嬖i, テョncト tineri, prind viaネ嫗 de `mijloc
Vトホ cト nu-s ca tine, mamト, nu sunt glasuri de copii
Mai pustie ca pトノテ「ntul, fac pトパuネ冓le copii
ネ亙 mai vトホ, la mine-n mテ「nト, iar stト raza ca de dar...
Cテ「ネ嬖 copii aveai? Vreo ネ兮pte... Trup uscat de la pieptar
Cred cト, ieri, eram pトパuネ卞, dar, azi, nici soネ nu am
Ca sト fac doi prunci cu dテ「nsul ネ冓 sト-mi cresc, テョn nume, neam
Dacト, ieri, eram femeia, pトビul meu de aur fin
Azi, privesc cトブtトフoarea ネ冓 la trupul meu mト-nchin
テ士i aduc, aminte, tristト, unduire de pトヅure
Cテ「nd treceam cu pトビul galbin ネ冓 cu ochii mei de mure
Sunt umbriri ca ネ冓 mトネinul, mi se legトハau pe pトビ
Jos, feciorii dau sト plece ネ冓 se sparie, tresトビ
Nu mai vin, din odトナネ嫺, cu un zテ「mbet sト-i テョnchin
Zaci pe `perini tトプトネite, beau durerea mea, de vin
Dar tu, Mire ネ冓 Mireasト, mult, sト staネ嬖 テョmbrトκ嬖ネ兮ネ嬖
Binecuvテ「ntatト fie, Nunネ嬖i, トκ冲ia, caii-テョnaripaネ嬖
Doar soruネ嫗 aceasta micト ネ冓 uscatト, de la lut
Binecuvテ「ntトビi de luturi, c-un pトビ galbトハ a avut
ネ亙, mai ieri, era frumoasト, peネ嬖torii vin la ea,
Doar sト-i cearト テョmprumuturi ネ冓 cutia cu fidea
Ca sト deie la copiii, ce, mai ieri, o テョndrトトeau
Amintire de la fata, cu flトツトナi, cト erau...
Dar tu, Mire ネ冓 Mireasト, mult, sト staネ嬖 テョmbrトκ嬖ネ兮ネ嬖
Tinereネ嫺a e mai scurtト, de ネ嬖-o dai ネ冓 o テョmparネ嬖
Omul tinトビ grijト n-are, doar sト-mpartト aur fin
ネ亙, la urmト, テョi rトノテ「ne numai cupa cu venin
Tristト,-n casト, o bトフrテ「nト, テョncト-un mire aネ冲eptat...
Pトビul galbin o apasト ネ冓 doar lui i s-a-nchinat;
De plテ「ng merii ネ冓 cireネ冓i, din poveネ冲ii tテ「rzii de lut,
Cト bトフrテ「na fatト-ascultト numai ce n-a cunoscut;
Capul meu, de ieri, prinsese, fire albe sト se facト
De-mi pトビea cト-s mai greoaie ネ冓 cu urma ca o dacト
Sunt ulciorul! La izvoare, numai ieri, m-ai deネ册rtat
Azi, テョmi pare greu, mai dulce, mト azvテ「rlu, asprト,-n pat
Spune-mi, mamト, cト-s frumoasト, nu mト da din bトフトフuri
Doar pentru bトビbatul care mi-a cules un rug de muri!
Sト テョl vトヅ cum, iarトκ冓, scapト, cト nu m-a uitat de tot
Stau pe jar, ネ冓-n lacrimi, ochii, de trecutト-s, nu mai pot
Ce frumoasト eネ冲i, Ileana, cテ「te stele ネ嬖i テョn pトビ!
ネ亙, zic, mテ「ini prea albe cotト, prin instanネ嫺le-n rトピpトビ...
Numai stele ネ嬖i sub straie, sub pieptar, cu ネ兮pte vieネ嬖
Ce se vaitト, cred cト fata toarnト apト テョn gトネeネ嬖
La fテ「ntテ「nト de mersese, e Ileana lui Pトフruネ,
Stau prea hテ「d, sト ネ冲iu de dテ「nsa, pe sub spaima mea de struネ
Cト frumoasト fu femeia ネ冓 visam, la al ei braネ
Doar sト spトネ, cu apト dulce, trupul ei, cel de nesaネ
Sト mai stau, cu dテ「nsa,-n ierburi, sト i-adorm, ferice,-n pトビ
Sト vorbesc cu ea, de toate, de pトツatele-n rトピpトビ
テ始sト, mult, nu テョmi dトヅurト paネ冓i mei, la ea, テョn cat!
Dinadins, o pedepsirト, pentru cト nu s-a mai dat
Iar ulciorul, de izvoare... Numai ieri, nemトビitat
Ieri, femeie prea bトフrテ「nト, nimeni nu o mai videa
Cum un cerb o cotト, dulce, dacト uitト a ネ嬖nea
Doar izvorul ネ冓 pトヅurea ネ冓 o vulpe, sト le vトヅ
Cum m-ar plテ「nge lテ「ngト apa, care-i ネ嬖ne de prトパトヅ
Azi, テョmi pare greu, dar dulce, mト azvテ「rl, bolnavト,-n pat
Iar ulciorul, de izvoare, numai ieri, nemトビitat!
Spune-mi, mamト, cト-s frumoasト, nu mト da din bトフトフuri
(Doar pentru bトビbatul care mi-a cules un rug de muri!)


テ始tテ「lnirea de la fテ「ntテ「nト


Motto:

Frumuseネ嫺a coapsei tale, lテ「ngト mine, nu rトノテ「ie
ci te-テョndepトビteazト, mテ「ndrト, ネ冓 cu talpa de zトパadト,
Seara, uite, cト lasト-va doar un dor de despトビネ嬖re
Cテ「nd te ungi pe la picioare cu mult mir ネ冓 din tトノテ「ie
te desparネ嬖 de tine テョnsトκ嬖, miezul nopネ嬖i e pe cトナ
テョl aネ冲epネ嬖, テョnfriguratト, tot cu ochii la fereastrト
poate capeネ嬖 de la stele, de pe uliネ嬖, din sat, mire
parcト-afarト latrト-un cテ「ine, pe la poartト, ochii rトナ
nu le pasト cト la suflet tu eネ冲i roネ冓e-albastrト
pe la gテ「t ネ嬖-ai pus o perlト, la urechi pトビeau safire
multト larmト-n noapte asta... tu o pui テョn curigトナ
ネ冓 aネ冲epネ嬖 din nou ネ冩ptirea de la florile din glastrト.

(Din 窶戮oroniネ嫗 fetei窶)


Dimineaネ嫗, mult, テョmi bate, cu mテ「nuネ嫗, iar, テョn uネ卞
Ca sト merg sト iau gトネeata ネ冓 spre uliネ崙, sト ies
De privesc cトビarea dulce, parcト aflu-un テョnネ嫺les
Ce-ar fi vrut sト zicト maica,-ndepトビtata mea mトフuネ卞;
De prin coネ冰ri adunate zac mormanele de linguri
Fericirea mi-e prin blide ネ冓 テョn oale de pe foc
Pe afarト, numai vテ「ntul, porumbeii sunt prea singuri
ネ亙 mai bat, de prin gテ「tlejuri, numai zvonuri de noroc
Demテ「ncare, sト tot facト, e femeia, ネ冓 sト steie
Mai departe, iar, de plitト, de-a fトツut la mトノトネigト
Pe afarト, multト treabト, mult porumb e pe tuleie
Porumbeii vor porumbul, Porumbarul, mult, テョi strigト...

Cum doresc, prea, libertatea, cum o vor acele pトピトビi,
Sト mト duc ネ冓 sト mト zvテ「rlu prin uliネ嬖 de piatrト udト?
De nu-mi vii, la mine-n poartト, de mト leネ冓 ネ冓 de nu `rトピトビi
Jur cト soarele, chiar mテ「ine, mi se va lトピa テョn undト...
Ca un prinネ de aur moale, lテ「ngト mine, lung, veni-va
Ca sト-mi cote, de astrテ「ns-am, apa bunト, de fテ「ntテ「nト
Mult plテ「nge-vor ochii tulburi, zgテ「rietト mi-e ogiva
De nu vii la mine-n poartト, cト-s o tテ「nトビト stトパテ「nト...

Te aネ冲ept, cu toネ嬖 voinicii, ca sト vezi cum trage apト
Cea mai dulce dinte fete ネ冓 cea fトビト stトパテ「nire

ネ亙 cu gura mea ce dulce, ネ嬖-o voi da, cテ「nd se adapト
Porumbelul, la fテ「ntテ「nト, ネ冓 aripa ta de mire.

Deci te chem cu voiniceii sト priveネ冲i cum strテ「nge spuza
Cea mai mテ「ndrト de prin sate, nu bトフrテ「na, nu lトブza.

De pe cap, sト-mi iei coroana, ce-i de aur, trandafirii
Niネ冲e bobocei mai galbini, frunzuliネ嫺 aurii
ネ亙 pe mテ「ini sト-mi pui inelul, mai presus de vorba firii
ネ亙 atunci, テョn jurul nostru, ape dulci s-or tot mトビi;
Cトツi... vトホurト, ieri, perechea, dar ネ冓 mテ「ne or s-o vadト!
Nu existト-n mテ「ini trトヅare, nu existト nici rocadト...
Liniネ冲itト stト mireasa, apucテ「nd, din nou, sト coase
Pentru fii, o cトノトκ冰ネ崙, foarte liniネ冲itト-n oase.

Dimineaネ嫗, mult, テョmi bate, cu mテ「nuネ嫗, iar, テョn uネ卞
Ca sト merg sト iau gトネeata ネ冓 spre uliネ嫺, sト ies
De-mi privesc cトビarea dulce, parcト aflu-un テョnネ嫺les
Mult mi-a spus cト mトビitiネ冰l, pトツトネealト-i, o mトフuネ卞!
Darトチ ei, privind la mine, cununiネ嫗 mea din pトビ
Sト le dau acum de-o parte, pentru varzト din ciubトビ
Mトビitiネ冰l, cununiネ崙 a femeii prea deネ冲epte
Fata veche, o bトフrテ「nト, ce-o umbla pe drumuri drepte
Dト-ネ嬖 coroana, mai departe, ochii-mi plテ「nネ冓 de mult zトツurト
Trandafirii prinネ冓 テョn mテ「nト, o sト-i ネ嬖n pe lテ「ngト `mini
ネ亙 mト uit, cu dinadinsul, la pierduta de prescurト
La テョndepトビtate poarte, ce-ascund coroniネ嬖 cu spini...
Dト-mi, Tu Doamne, doar uimirea!
Sト mト pot, iar, bucura!
ネ亙 de vine, iar, flトツトブl iasomia o pica!
De departe, o privirト, doar un zvon ネ冓 Dunトビea.


ANEXト:

DATE BIOGRAFICE:

Autoarea Iulia ELIZE se naネ冲e la data de 15 Mai 1980, テョn Alba Iulia, pトビinネ嬖i ei fiind ingineri, dar ネ冓 fratele, テョntr-o familie cu numai doi fraネ嬖. De micト, este pasionatト de literaturト, adolescentト fiind, cテ「ネ冲igト un premiu III. la un concurs epistolar, organizat de Poネ冲a Romテ「nト. Finalizeazト cursurile ネ歪olii Generale Nr. 2, din Alba Iulia, テョn anul 1994. Este sprijinitト foarte mult, テョnspre Limba romテ「nト, de doamna Profesoarト Barbu Olimpia, care o テョmpinge cトフre universul poeziei eminesciene, urmテ「nd ca poezia lui Eminescu sト fie ネ冓 un model, mult mai tテ「rziu, テョn poezia clasicト, aflテ「ndu-i-se acestuia aproape toate secretele de compoziネ嬖e de poezie clasicト. (De pildト, テョn cトビネ嬖le: 窶抓uspinele cele mai vechi pe care le-am auzit窶, 2020, 窶扠uana ネ冓 cumpenele ei foarte albe窶, 2021). Mai tテ「rziu, テョn timpul colegiului, activeazト テョn cadrul cenaclului literar licean, sub oblトヅuirea Profesoarei de Limba Romテ「nト, Cerbu Mioara. テ始 aceastト perioadト, scrie primele poezii, mai timide (pe atunci, avテ「nd 15 sau 16 ani) ネ冓 publicト, foarte puネ嬖n, テョn revista colegiului. Parcurge テョntre anii 1994-1998, cursurile Colegiului 窶扎orea Cloネ冂a ネ冓 Criネ兮n窶, Secネ嬖a 窶扞nformaticト窶, テョl absolvト テョn anul 1998, cu o diplomト de informatician ネ冓 de ajutor テョn programare. テ始demnatト de pトビinネ嬖, renunネ崙 la literaturト, dar ネ冓 la informaticト, dedicテ「ndu-se studiului pentru o profesie, 窶拯ai la modト窶, de economist, urmテ「nd sト intre la cea mai テョnaltト instituネ嬖e academicト de profil, din ネ嫗rト (ASE, Bucureネ冲i). Aネ兮dar, テョn anul 1998, intrト cu bursト de studiu, la Academia de Studii Economice din Bucureネ冲i, テョn cadrul Facultトκ嬖i de Relaネ嬖i Internaネ嬖onale Bucureネ冲i, aici, se specializeazト テョn macroeconomie テョn cadrul secネ嬖ei de Afaceri Internaネ嬖onale, cu o tezト specificト テョn domeniul economiei mondiale. Finalizeazト studiile テョn anul 2002, revine apoi テョn oraネ冰l natal, Alba Iulia, unde profeseazト テョn domeniul studiat (ca economistト). Chemテ「nd-o foarte deosebit, pasiunea cea veche, adicト literatura, テョncepe, din nou, sト scrie, テョncト de prin anul 2002, sporadic (poeziile 窶抂dト lacrimilor窶 ネ冓 窶抻bor frテ「nt窶, cele mai vechi poezii pトピtrate). Scrie ネ冓 publicト テョn mediul on-line, mai serios din anii 2004 ネ冓 2005, adicト de la 24-25 de ani, mai ales pentru a ネ嬖ne legトフura cu ceilalネ嬖 scriitori ネ冓 cu mediul mustuitor literar ネ冓 pentru a primi feedback. テ始 paralel, primele poezii (mai serioase) le publicト テョn revista albaiulianト 窶戰iscobolul窶, テョn anul 2007, テョngrijitト de scriitorul ネ冓 dramaturgul Eugen Curta, care o sprijinト foarte mult, prin ajutorul ネ冓 exemplul personal. Acesta reprezentテ「nd ネ冓 debutul ei pe suport scris, dupト perioada foarte timidト a poeziilor de liceu (publicate テョntr-o revistト liceanト). Capトフト, aネ兮dar, modelul de conduitト, imboldul, care nu aveau sト o mai pトビトピeascト. Lipsa preocupトビilor literare pe perioada studiilor elevate (facultatea) se compenseazト printr-o revenire puternicト a scriitoarei, テョntテ「i la poezie, apoi ネ冓 テョn domeniul prozei. Iulia Elize, pe numele ei real, Iulia Baciu, テョncepe aネ兮dar sト scrie cu consecvenネ崙 ネ冓 テョネ冓 テョmbunトフトκ嫺ネ冲e semnificativ tehnica literarト, publicト テョn mediul on-line. Este publicatト テョn revista Sintagme Literare, de la Dudeネ冲ii Noi, Judeネ孛l Timiネ, cu care are o colaborare fructuoasト, pe parcursul mai multor ani (テ始tre anii 2016-2020). Continuト sト scrie ネ冓 sト publice, テョn diferite reviste, tipar ネ冓 on-line, テョn special la Dudeネ冲ii Noi, scris, tipar, テョnsト ネ冓 pe site-uri specifice cum ar fi revista 窶扠iteratura de azi窶, sub acreditarea binevenitト din partea Uniunii Scriitorilor din Romテ「nia (テ始tre anii 2015 ネ冓 2016, fiind publicatト, de fapt, aici). Publicト romanul de debut, 窶抖resトビiri窶, la Editura ALTIP, Alba Iulia, テョn anul 2014, pe care テョl va regテ「ndi, ulterior, tocmai テョn cartea 窶扨AI FRUMOASト DECテ5 FLOAREA DE RODIE窶 テョnsト mult mai amplト (テョn plan de elaborare ネ冓 finalizare, ulterioarト). Consecutiv, テョn anul 2016, publicト romanele 窶抉asul roネ冰 al zilei窶 ネ冓 窶戮rini pe o felie de pテ「ine窶, la Editura PIM, din Iaネ冓, テョn cadrul ciclului romanesc intitulat 窶抉ARADISUL DURERILOR窶, un ciclu care conネ嬖ne douト romane cu acネ嬖une temporalト aproximativ consecutivト ネ冓 テョmbrトκ嬖ネ兮tト, dar care pot fi lecturate ネ冓 independent. Cテ「ネ冲igト recunoaネ冲eri importante ネ冓 cテ「teva premii, la concursuri literare naネ嬖onale ネ冓, mai ales, internaネ嬖onale. De pildト, cel mai mare premiu, de pテ「nト acum, obネ嬖nut テョn anul 2018, este, de fapt, Marele Premiu al Festivalului Internaネ嬖onal de Creaネ嬖e literarト 窶抖itel Constantinescu窶, de la Rテ「mnicu Sトビat, cu volumul de poezie clasicト 窶戮テ「ntecele frumoasei Addo窶, carte publicatト テョn acelaネ冓 an, la Editura RAFET (anul apariネ嬖ei, aネ兮dar, 2018). De fapt, un fulminant debut poetic, avizat de critica judecトフoare ネ冓 premiat, テョn anul 2018, cu lauri deosebiネ嬖. Autoarea publicト, de asemenea, ネ冓 テョn ziare de informaネ嬖e ネ冓 テョn reviste locale de literaturト, テョn Almanahuri anuale generale, pe perioada mai multor ani, テョntr-o strトヅanie literarト evidentト (Almanahul Sintagme Literare pe anii, 2016, 2017, 2018, 2019). Mai cテ「ネ冲igト o recunoaネ冲ere la un important concurs al Uniunii Internaネ嬖onale a Femeilor din Romテ「nia, cu un eseu despre Regina Maria a Romテ「niei, テョn cadrul unui proiect internaネ嬖onal. テ始 anul 2019, cテ「ネ冲igト un alt premiu, cu publicare de carte, un proiect finanネ嫗t de Comuna 窶戰udeネ冲ii Noi窶, emiネ崚「ndu-se cartea de balade ネ冓 poeme filosofice 窶抓uspinele cele mai vechi, pe care le-am auzit窶, aceasta テョnsemnテ「nd a doua carte reprezentare a unui premiu, de pテ「nト atunci, ネ冓 a cincea carte din colecネ嬖a de autor. Pe lテ「ngト acest premiu, la Timiネ冩ara, apare, tot pe parcursul anului 2019, o importantト antologie de poezie, numitト de fapt, 窶抖rilogia femeii din noapte窶, cuprinzテ「nd, テョn trei volume ample, poezia de colecネ嬖e scrisト de Iulia ELIZE pe parcursul a 15 ani de activitate ネ冓 de lucru cu scrisul, テョnsumテ「nd aproximativ (aproape) 500 de poezii, numai テョn vers alb. Autoarea publicト, テョn anul 2020, ネ冓 o reeditare a baladelor, prin cartea 窶抓uspinele cele mai vechi, pe care le-am auzit窶, dar ediネ嬖e completト, avテ「nd 280 de pagini, adicト mult mai amplト ネ冓 mai substanネ嬖alト, aネ兮dar, decテ「t aceea premiatト la Dudeネ冲ii Noi, de numai 130 de pagini. Apare, apoi, reeditarea romanului 窶戮rini pe o felie de pテ「ine窶, un proiect テョmbunトフトκ嬖t ネ冓 テョmbogトκ嬖t, regテ「ndit, de fapt, ca roman clasic ネ冓 cu inserネ嬖i noi, de fizicト cuanticト, cu considerente personale ネ冓 atipice, apトビut tot テョn acelaネ冓 an, 2020. テ始 manuscris, autoarea mai are, テョncト, テョn plus, anumite proiecte: 窶抉etale de trandafir, テョn mテ「inile foarte micului テョnger, Dalina窶, publicテ「nd, テョn schimb, 窶扨iei albi sau Uliネ嫺le cele vechi ale cerului窶, apトビut tot テョn anul 2020, ネ冓 care este, de fapt, un roman pe temト de idilト ネ冓 de atmosferト ruralト ネ冓 un roman mioritic ネ冓 cテ「t se poate de mitic, aネ兮dar. La テョnceputul anului 2021, mai apar cトビネ嬖le de poezie 窶扠uana ネ冓 cumpenele ei foarte albe窶, 窶扼insese mult, Luana Anghelos, iar dumneata aveai numai bundiネ嫗 ta roネ冓e, fトツutト din petale窶, o antologie foarte mare de poezie clasicト, incluzテ「nd poezii revトホute din trecut (Luana ネ冓 cumpenele ei foarte albe), apoi, respectiv, versuri albe, tematice (Ninsese mult, Luana Anghelos...). De fapt Luana Anghelos fiind un alter ego poetic, Luana fiind un nume asemトハトフor 窶扞uliei窶, iar mama numindu-se Anghel (de aici, Anghelos). Tot テョn anul 2021, de asemenea, ca plan, ネ冓 窶扁lafuri pentru Pasトビea-Nevトホduhului窶, reprezentテ「nd o carte de 窶挌lafuri窶 literare sau ネ嫺sトフuri artizanale clasice ネ冓 テョn prozト, pe anumite teme foarte mari, specifice.


Cト3ネ唔 PUBLICATE DE AUTOAREA ELIZE IULIA, PテNト ACUM:

2014 TRESト3IRI
2016 PASUL ROネ篭 AL ZILEI
2016 CRINI PE O FELIE DE PテINE
2018 CテNTECELE FRUMOASEI ADDO
2019 SUSPINELE CELE MAI VECHI, PE CARE LE-AM AUZIT
2019 LUMINIネ篭L CU SICOMORI
2019 LAMPAネ篭L DE LA SUD DE Rテ6
2019 CEAINICUL CALD AL JASMINEI
2020 SUSPINELE CELE MAI VECHI, PE CARE LE-AM AUZIT (EDIネ唔E COMPLETト)
2020 SE IUBISERト MULT テ晒TR-O RAZト DE LUNト
2020 MIEI ALBI sau ULIネ哘LE CELE VECHI ALE CERULUI
2021 CUMPENELE FOARTE ALBE ALE LUANEI
2021 NINSESE MULT, LUANA ANGHELOS, IAR DUMNEATA AVEAI NUMAI BUNDIネ哂 TA ROネ露E, FトCUTト DIN PETALE
2021 MAI FRUMOASト DECテ5 FLOAREA DE RODIE
2021 GLAFURI PENTRU PASト3EA-NEVトZDUHULUI




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!