Cine se apleacă asupra enigmei teroriste se dumirește până la urmă că singurul consens aranjat la Malta privind posteritatea lui Ceaușescu va fi fost ca să se bage în mentalul colectiv român superioritatea lui Caragiale asupra lui Eminescu, până și manualele școlare urmând a se orna doar cu portretul umoristului!!!
Evident, Eminescu este un scriitor dificil, cere suflet si reflecție, pe când notația miștocărească, gen Academia Cațavencu, a lui Caragiale poate fi receptată deplin și pe canalele TV.
Singurul mic defect al acestei opere perfecte, care pare atât de actuală pe cât de inactual este părosul Eminescu cel cu capul împlântat în medievalitate, este că e falsă!

Stârpiturile momentelor, schițelor și comediilor n-ar fi putut rezista nici holerei din Balcic, nici tranșeelor Mărășeștilor, nici dezmățului cazacilor din Basarabia, nici eroicei campanii care a eliberat Budapesta de sub bolșevism!

Idealismul nebunesc al lui Eminescu au făcut România Mare, iar bășcălia postmodernistă ne-a împins, în fapt, ca oameni recenți, să aderăm la Pactul Ribbentrop-Molotov prin "dezinteresul" manifestat față de Basarabia după 1990.