sunt pietonul care trece prin inima ta
zăbovesc un timp cu săruturi acolo
și-mi las imaginația să alerge pe corpul tău
...un alt trup de femeie
pe care mi-am scrijelit cu sânge păcate
căruia i-am redat noblețea iubirii
distrusă de întâiul amorez ce-i ducea trandafirii
achiziționați de la oacheșa florăreasă
sunt pietonul care tranversează zebra sufletului tău
împătimit de beția cuvintelor rare
bând lapte la pahare și whisky la sticlă
debitez "te iubesc" în toate limbile lumii:
Mi amas vin!
curiozitatea ta făr' de margini mă ațâță
căci cauți parcă aceeași stupidă remarcă
etichetându-mi lumea prea îngustă
pentru ambiția de a fi iubită....
deși lume și universuri sunt prea depășite
pentru pietonii ce trec inimi, suflete
lasând pe acolo eterne rămășițe...
sunt pietonul care trece pe zebra lumii
ferit de asperitățile ei
prin steaua de deasupra-mi
ocrotită de zei....