se apropie vremea când ar trebui
ca poezia să fie din silicon
gândurile țesute în metal
muzica o provocare a geneticii
iar culoarea o problemă de ritm

dar pe când poeții vor fi terminat de potrivit toate cuvintele din lumea aceasta
iar filozofii toate gândurile
când ne vor vâna trupurile pentru ultimul elixir al simțirii
mângâiată de iarbă într-un tablou cu iris albastru pe câmp
îngânată de vântul cântând din pădure
tu ai să mă lași să-ți cuprind
numele pe care nu-l știa nimeni
și cu aproape toate cuvintele la un loc
și cu toate gândurile
cu numele tău rimând
vom scrie cum se înnoadă
povestea unui gând
ce a vrut să ne vadă
cu ochii cântând
și inima largă
cum ne privim
și mulțumim