|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ când moartea își mănâncă dresorul È™i lumea crede că aÈ™a e scenariul
■ punct mort
■ Scrisoare către tata
■ o lume de mame
■ Èšipăt, colet È™i curcubeu
■ cum am înÈ›eles dragostea
■ Țărâna cerului sub tălpile reci (poeme ale absurdului)
■ Două feÈ›e
■ acestui tânăr
■ atelierul unui portretist nonconformist
■ La o răscruce de baruri
■ Manuscris incomplet de la Marea Nordului III
■ între scila È™i caribda
■ beach
■ Irrlicht
■ ​ultima vacanță de vară a victimelor întârziate în vraja lui august
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Viermele personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Elmm [Elmm ]
2005-09-24
| |
Un vierme care e suficient de vanitos, adică daca e mândru că e vierme își alege pentru sine mărul cel mai frumos. Începe să-l roada din interior puțin câte puțin, până când mărul se usuca și moare. Când nu mai are cu ce trăi căci mărul a murit, viermele iese la suprafață dar soarele foarte puternic nu-i priește și-n cele din urmă moare, blestemând mărul ca nu a fost atât de mare, incât sa-l facă să trăiască la nesfârșit.
|
|
|
|