Tu vei intelege…


Vei intelege oare ca nu pot rupe granitele timpului, fiintei, trairii in care m-am afundat in urma cu mult timp?
Vei intelege oare ca nu pot sa ma rup in bucati de viata..ca nu pot sa traiesc decat toata in universul nostru?
Vei intelege oare ca ma doare sufletul, dar ca nu pot sa il salvez...ma doare atat de tare incat vreau sa il scot si sa il omor...sa imi pierd suflul divin, etern din trupul calator intre lumi, sentimente, dorinte, esecuri?
Vei intelege oare ca nu stiu unde sunt...ca m-am pierdut in acel labirint al marii, ca am nevoie de doua aripi, dar ca mereu ma lovesc de cei patru pereti intre care am fost inchisa?
Vei intelege oare ca imi doresc sa fiu cu tine, desi nu te cunosc, nu te doresc, nu te vad, nu te simt?
Vei intelege oare, tu, inger plin de dor, ca am nevoie de salvarea ta?
Vei intelege oare, tu, suflet tacut, ca am nevoie de mangaierea ta?
Vei intelege oare, tu, trup calator, ca am nevoie de ochii tai?
Vei intelege oare, tu, iubire ingereasca invelita in trup cu mireasma de suflet, ca am nevoie de Tine?

Voi lasa timpul sa isi spuna cuvantul...candva, tu vei intelege.