E început de toamnă, Mozart ! Hai să ne plimbăm prin Cișmigiu cât timpul încă ne mai iubește ! Hai sa culegem privirile oamenilor și să le împărțim zâmbete calde, proaspete, pline de speranță ! Ia-mă de mână și hai să dansăm. Dar nu acum. Stai sa plouă... Acuși...

Știi... eu o să plec în curând, dar revin. Promit să revin când copacii își vor fi lepădat ultimele regrete și atunci o să reinventăm lumea. Doar noi.

Sunt așa de fericită. Prea multe deodată. Toamna asta e nebună. A luat-o în ritm de Radetzky March și acum mă învârte, mă învârte, mai tare, și mai tare încât nu mă mai simt aici. Totul e atât de nou ! Iubesc toamna. Să ningă cu frunze-dorințe !!!!!!