pepită de sare s-au așezat neștiutor norii
în corcodușul adolescentin înflorit fără tine
și uite pe străzi din pergament zorii
tulburător încep să sune din tamburine
într-un aeroport avioanele pleacă și vin
au inimi de păsări reîntoarse la cuiburi
subțiri se țes macii în capilarul sangvin
dar ce frumoasă e piatra din vechile burguri
pentru iubitul meu zilei de luni arvună voi da
o să-i pun cerului perdele de muselină
din livada cu vișini îi voi face cămăși de tafta
prigorii vor cânta în scoarța lutului la ocarină
din toamna încărcată cu amurguri
cernând peste acoperișuri pulberi de șofran
când crugul cerului era un coș cu struguri
revine în sfârșit acasă cel plecat peste ocean
piper îi răscolește vântul fumuriu în plete
și dintre omoplați îi înfloresc magnolii
prier îi desenează-n gând de cretă amulete
diamantin pe străzi de pergament se nasc iar zorii