Aceeași ploaie de ieri mă trimite în tine la ceas de seară. Þi-am scris ce am văzut, ce am simțit. Blocat în spațiul celor 5 mesaje am reușit să comprim o lume.. Mă plec în fața ta.. Îți sărut urmele pașilor pe căile sufletului meu pentru a urma același ritual din vremuri apuse..
O lume a cuvintelor mi te fură.. Iți iubesc dăruirea, pasiunea ta de până la- fără un sfert..
Îți privesc clama neagră cu forme riguroase. Ai dreptate: nu poți face greșeli. M-am tot gândit dacă îți pot tulbura calmul cabinetului. Da. Mesajul meu va aștepta cuminte să fie descoperit. Nu-și dorește mult. Aș vrea să știi că-mi pasă de ceea ce simți, de ceea ce gândești.
Mi-e pur și simplu dor. Asta am vrut să-ți spun!
Dar nu am știut în cuvinte puține..