de fapt eu treceam doar din greșeală pe acolo,
ca și cum aș fi știut să fac altfel,
dar nu mai intreb, de fapt,
venisem doar să văd dacă
mai există lucruri care se pot spune
in plus, știi și tu, suntem prea vechi
pentru vorbele ce ni se rostogolesc peste buze

in fiecare privire ni se ingrămădea o altă conversatie
ratată, câteodată, m-aș limita doar la una imaginară
in care tu și eu ne-așezam niciunde in jurul vreunei mese
târându-ne de dincolo in afară
sunt sigură că nu mai este nevoie,
de cuvinte,iar,
o astfel de situatie va rămâne doar o fantasmă,
pe când
visam să mă pierd in jocurile de după paravane
imi ardeau tâmplele coborând scara
dar este cu atât mai simplu să urmăresc umbrele
imbrățișând pânza ce se destramă
intotdeauna, ziceai, există un pretext
pentru context,
putem să mai aprindem sau nu o țigară
promterul va reda unele dintre gândurile uzuale,
trebuie să știi, mie imi place
să fiu sau nu invitată la cafeaua
ce oricum se desfășoară