erau zile în care își parfuma ombilicul imperial leather domnule doctor
îmi palpați pruncul pântecul ce ține azi de lume azi
lucrăm pe creier ține un forceps de gânduri pentru ea
aș fi crescut lumea cu o jumătate în plusul fericirii și pietre
de un alb sferic asa cum îmi spunea că sunt iubirile să nu le sfărâmi
după ce plec eu unde să pleci o întrebam
în fiecare zi după raportul de gardă albastră a morții
cum unde și îmi arăta un timp cu un epsilon mic
încovoietor de durere doamne it's a mad world mad
world fredonam eu un donnie darko de iarnă

s-a întâmplat într-un februarie cald din orașul dinspre nord al îngerilor
disecam împreună bacteria fungi parasites viruses el
îmi spunea ce nashpa azi tre să prezint despre prioni știi
mai mici chiar decât punctul pe i din iubire mai mici
pe pragurile inimii mele? da și mergeam mai departe
mai cădea o iarnă și încă zece minute o moarte

cel mai mare păcat din lume este să iei liniștea cuiva scrie pe orice hartă eu
translam niște litere mă prefăceam mică din ce în ce
mai mică până când aveam voie din nou să joc prinsa pe cățăratelea
sau jocul acela cu mărgele de sticlă sau poate altul