ÃŽnapoi
nu pot da înapoi
nici măcar podul suspendat
el mă dorește întinsă peste
fiordurile tale
în căușul sângelui mov valuri se strâng
din apusuri.

ÃŽnapoi
nu pot strivi înapoi
nici măcar plânsul mocnit
el mă dorește revărsată peste
pierderile tale
în cuibul lor de sticlă tânguiri se tac
din catedrale

ÃŽnapoi
nu pot căuta înapoi
nici măcar sensul pustiit
el mă dorește trăind peste
prăbușirile tale
în ruinele lor de moarte mistere se nasc
din pocale

ÃŽnapoi
nu pot balansa înapoi
nici măcar secundele surde
ele mă doresc trecută peste
agoniile tale
în matca lor de spaimă splendori se scriu
din palme