Alunecam pe muchia de cutit a cerului,
in spate purtam ultimele tale cuvinte
ca pe cariere de piatra innodate,
din capetele fumului ce ma-nsotea
imi coseam pasii, iubirea zambea
ca o strengarita prinsa la furat cirese,
alunecam cu dorul de tine agatat de-o stea
aproape de-nalt ma risipea viata
in mii de aduceri aminte, departe, departe,
ah, curgeau lacrimile zarii in ploi vestejite
de lipsa ta pana si caii timpului nechezau
eternitatea intr-o goana nebuna,
unde esti acum? nu ma vezi cum, intepat
de cutitele razelor inalte alunec spre cer
cu mainile dechise mereu, intr-o incercare
continua de-a te prinde, sau macar o raza
de-a ta, sau macar o adiere, intoarce-te !